Fără să fim conştienţi de asta, lumea ştiinţifică şi rezultatele şi concluziile studiilor efectuate în această zonă fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Ne ajută, ne supără, ne sperie sau ne bucură, descoperirile din diferitele domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie sau despre mediu, fac parte integrantă din lumea noastră cotidiană. Agerpres prezintă o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii octombrie.

SPAȚIU

Premiul Nobel pentru Fizică

Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit pentru detectarea undelor gravitaționale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916, în celebra sa Teorie a Relativității Generale, precum și pentru conceperea și perfecționarea detectoarelor de unde gravitaționale LIGO (SUA) și VIRGO (Italia). Distincția este împărțită între fizicianul german Rainer Weiss, care primește jumătate din premiu, și cercetătorii americani Barry C. Barish și Kip S Thorne, conform Comitetului Nobel de la Stockholm. Cei trei oameni de știință au fost premiați "pentru contribuțiile lor în dezvoltarea observatorului american LIGO (Laser Interferometer Gravitational Wave Observatory) și pentru detectarea undelor gravitaționale".

Există sau nu Nibiru?

Ipotetica Planetă X, denumită de unii Nibiru sau pur și simplu Planeta 9, se află undeva la limitele Sistemului Solar, iar astronomii sunt determinați să o găsească, conform unui comunicat al NASA în care se precizează că au fost descoperite numeroase dovezi indirecte ale existenței acestei planete și că devine "greu" să ne imaginăm Sistemul Solar fără această lume nevăzută. Această ipotetică planetă ar fi de aproximativ 10 ori mai masivă decât Terra și se află la mare distanță, la marginea Sistemului Solar, de aproximativ 20 de ori mai departe de Soare decât planeta Neptun (care se află la o distanță medie față de Soare de 4,5 miliarde de kilometri). Astfel, Planeta 9 ar realiza o rotație completă în jurul Soarelui într-un interval de timp de până la 20.000 de ani. Deși încă nu a fost observată direct, astronomii au descoperit o serie de caracteristici ale Sistemului Solar care pot fi explicate cel mai bine de prezența celei de-a 9-a planete, conform NASA.

Undele gravitaţionale

O nouă eră în astronomie a început odată cu detectarea în premieră a undelor gravitaționaleși a luminii provenite din ciocnirea și fuziunea cataclismică a două "cadavre stelare" superdense, cunoscute drept stele neutronice, conform NASA. Această descoperire oferă, printre altele, și dovada că ciocnirile dintre stele neutronice reprezintă principala sursă de aur, platină și alte elemente mai grele decât fierul din Univers.

ȘTIINȚĂ & TEHNOLOGIE

Premiul Nobel pentru Chimie

Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet, Joachim Frank și Richard Henderson "pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-EM),prin care pot fi determinate structurile moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție, conform comunicatului de presă al Comitetului Nobel din Stockholm. Activitatea lor în domeniu va face posibil, în curând, obținerea unor imagini de detaliu ale mașinăriilor intime și complexe ale vieții la rezoluții atomice. Crio-microscopia electronică simplifică și îmbunătățește imagistica biomoleculelor, conducând biochimia într-o nouă eră, se mai precizează în comunicatul Comitetului Nobel.

Ţesut artificial de camuflaj după modelele din lumea animalelor

Oamenii de știință au creat un țesut artificial de camuflaj inspirat de pielea caracatiței și a sepiei, două animale care își schimbă culoarea pentru se pierde în mediu și a le scăpa astfel prădătorilor. Aceste animale pot să-și modifice rapid textura pielii astfel încât culoarea lor să semene cu cea a algelor, a coralilor sau a altor elemente folosite pentru a se camufla, explică inginerii de la Universitatea Cornell, din statul New York, a căror invenție a fost prezentată în revista „Science“. Cercetătorii au pus la punct un material activ pneumatic care imită funcționarea papilelor, mici formațiuni aflate la suprafața unei mucoase, pe care cefalopodele le activează cât ai clipi pentru a-și schimba înfățișarea.

Breșă în securitatea conexiunilor Wi-Fi

Doi cercetători belgieni au descoperit o breșă în securitatea conexiunilor Wi-Ficare poate compromite orice calculator sau dispozitiv mobil conectat prin protocolul de securitate WPA2. Sistemul WPA2 este un protocol standard folosit pentru securizarea conexiunilor Wi-Fi, iar până acum era considerat un protocol foarte sigur. Doi cercetători belgieni, Mathy Vanhoef și Frank Piessens au descoperit o breșă în securitatea acestui protocol: cheile de criptare care protejează rețelele Wi-Fi nu sunt alese în manieră aleatorie. Ele pot deveni previzibile, fapt care periclitează siguranța tuturor calculatoarelor și dispozitivelor noastre mobile. Metoda folosită de cei doi cercetători belgieni pentru a identifica și exploata această breșă de securitate poartă denumirea KRACK - acronimul de la "Key Reinstallation AttaCK".

PLANETA

Porumbul, modificat genetic pentru a conţine... carne?

Cercetători din Statele Unite au reușit să modifice genetic porumbul pentru ca acesta să producă un aminoacid conținut în carne, ceea ce ar putea crește valoarea nutritivă a uneia dintre culturile cele mai importante din lume. Cercetătorii s-au folosit de bacteria Escherichia coli (E. coli), pe care au inserat-o în porumb pentru a produce metionină, un nutriment crucial pentru sănătatea pielii, a unghiilor și a părului. De această descoperire ar putea beneficia milioane de persoane în țările în curs de dezvoltare, care depind în mare parte de porumb și care ar putea reduce costurile legate de alimentația animală, potrivit studiului publicat în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences“ (PNAS).

75% din mierea produsă pe plan mondial, plină de pesticide

Urmele unor pesticide toxice pentru albine au fost detectate în 75% din mierea produsă pe plan mondial, fapt care stârnește îngrijorare în rândul oamenilor de știință cu privire la supraviețuirea acestor insecte polenizatoare ce au o importanță crucială pentru agricultură.

2017 - al doilea cel mai călduros an din istoria Terrei

Anul acesta a fost al doilea cel mai călduros din istoria Terreide când a început înregistrarea temperaturilor, a anunțat Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferică a SUA (NOAA). Temperatura medie de la suprafața pământului și a oceanelor în 2017 a fost cu 0,87 grade Celsius peste media din secolul XX și sub recordul de 0,99 grade Celsius înregistrat în 2016, a precizat Administrația. De asemenea, luna septembrie a fost a patra cea mai călduroasă lună înregistrată până acum, se mai arată în raportul NOAA.

Medicină

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian

Oamenii de știință americani Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young au câștigat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2017 pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian, conform Comitetului Nobel de la Stockholm. Cei trei oameni de știință au colaborat la cercetarea ce examinează modul în care ceasurile interne ale organismelor se aliniază cu ciclurile naturale ale zilei și nopții.

Obezitatea, la baza îmbolnăvirilor de cancer

Circa 630.000 de cazuri de cancer, reprezentând aproximativ 40% din toate cazurile de cancer depistate în 2014 în Statele Unite, au fost asociate cu greutatea în exces, au anunțat autoritățile sanitare americane, acestea reiterând avantajele prevenției. Într-o țară în care 71% dintre adulți sunt supraponderali sau obezi, această concluzie publicată de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA reprezintă un ''motiv de îngrijorare'', după cum a comentat într-un comunicat Brenda Fitzgerald, director al acestui organism.

Una din cinci rețete de antibiotice este prescrisă fără a fi necesară

Una din cinci rețete de antibiotice este prescrisă fără a fi necesară, pentru afecțiuni care se ameliorează de la sine, avertizează agenția guvernamentală britanică Public Health England (PHE) care spune că pacienții au un ''rol important'' în stoparea infecțiilor. Prescrierea nenecesară de antibiotice cauzează apariția infecțiilor rezistente care provoacă, potrivit datelor statistice, moartea a aproximativ 5.000 de persoane anual, în Marea Britanie. Din același motiv, patru din zece cazuri de infecții cu E. coli în sistemul circulator nu mai pot fi tratate cu antibioticele uzuale. Conform estimărilor, până în 2050, infecțiile rezistente la medicamente ar putea face mai multe victime decât cancerul. Tratamentul cu antibiotice este vital în cazuri de sepsis, pneumonie, meningită bacteriană și alte infecții severe, însă antibioticele nu sunt esențiale pentru toate afecțiunile.