Membrii comunităţii musulmane din România celebrează de luni, ora 03.45, începutul Lunii Sfinte Ramazan, perioadă în care credincioşilor le este interzis să mănânce sau să bea, din zori de zi până la apusul soarelui.

Potrivit Muftiului Murat Iusuf, șeful Cultului Musulman din România, Luna Ramazan semnifică, în religia islamică, începutul revelării Coranului Cel Sfânt, de către Îngerul Gavril, Profetului Muhammed, eveniment ce se consideră a fi avut loc în Noaptea Sfântă de Kadir, a 27-a noapte din Luna Sfântă Ramazan, în Peştera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani. "Islamul stabileşte faptul că Postul din Luna Ramazan este unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei, alături de Mărturisirea credinţei (Shahada), Cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) şi Contribuţia anuală de solidaritate cu nevoiaşii (Zakat). Învăţăturile islamice impun, de asemenea, ca musulmanii să parcurgă un ciclu spiritual profund, distinct normelor cotidiene de pe parcursul anului, timp de 29 de zile de la începerea Postului Lunii Ramazan, acest parcurs fiind realizat în reculegere şi rugăciune, pentru primenirea corporală şi spirituală" - a declarat Muftiul Murat Iusuf.

Șeful Cultului Musulman din România a mai explicat că, potrivit tradiţiei şi preceptelor religioase, postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice, de preferinţă în cadrul unei geamii, sunt urmate în perioada nocturnă de cina ''Iftar'', care este împărţită cu prietenii, rudele, cunoscuţii sau pelerinii, şi rugăciunea specifică Lunii Sfinte Ramazan, Teravih. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor, 'Sahur', este luată în familie.

Conform tradiţiei, pentru a marca semnificaţia deosebită a acestei Luni Sfinte, slujbele din moschee încep dimineaţa, cu citirea Coranului, de către imami, ritual la care participă doar femeile, iar seara are loc slujba Teravih, cu participarea atât abărbaţilor, cât şi a femeilor din comunitate.