O sărbătoare extrem de importantă se apropie cu paşi repezi. Este vorba despre celebrarea Sf. Ilie, un simbol al creştinismului în jurul căruia sunt ţesute multe legende. Potrivit cărţilor sfinte, sfântul ar fi originar din cetatea Tesva, fiu al unui preot evreu. Cu 800 de ani înainte de Hristos, în Israel trăiau regele Ahab și Izabela, soţia sa, care l-a adus în Israel pe Baal, zeul căruia i se închinau cananeenii. Ilie l-a avertizat pe Ahab în privinţa idolatriei în care căzuse poporul şi, văzând împietrirea regelui, i-a dat sentinţa: „în aceşti trei ani nu va mai fi nici rouă, nici ploaie”. În acest răstimp, Sfântului Ilie i se atribuie mai multe minuni, printre care retragerea sa la pârâul Cherit, unde a fost hrănit de corbi, apoi în casa unei văduve din Sarepta, unde a înmulţit făina, uleiul şi l-a înviat pe fiul gazdei. După trei ani a mers la regele Ahab şi l-a îndemnat să-i adune pe preoţii idolilor Baal şi Astertei pe muntele Carmel. Aici, Ilie a dovedit poporului neputinţa zeilor şi atotputernicia lui Dumnezeu. Preoţii lui Baal nu au putut aduce jertfă idolului lor, pe când, la rugăciunea lui Ilie, Dumnezeu a pogorât foc din cer și a fost mistuit jertfelnicul. La porunca lui Ilie, preoţii lui Baal au fost ucişi şi a plouat. Dumnezeu i se descoperă lui Ilie pe muntele Horeb, „într-o adiere de vânt lin”. Înainte de sfârşitul misiunii sale profetice, Sf. Ilie l-a lăsat urmaş pe Elisei și s-a înălţat la cer într-un „car cu cai de foc”. În Noul Testament, Sf. Ilie este prezent la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. Potrivit dogmei creştine, Sf. Ilie va veni la sfârşitul veacurilor, va propovădui credinţa şi va fi ucis de către Antihrist.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI Ca orice legendă, şi cea a Sf. Ilie are două componente: cea religioasă şi cea laică. Potrivit tradiţiilor, în ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau și, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Dacă în noaptea dinspre Sf. Ilie visau cânepa verde, era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri și frumoși, iar dacă visau cânepa uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. În dimineața de Sf. Ilie se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot atunci se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenușa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură. Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei păstrat și astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sf. Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă. De Sf. Ilie, românii își aminteau și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor decedați. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel se consideră că morții se veselesc.
Programul Arhiepiscopului Tomisului
Duminică, 19 iulie, de la ora 8.30, ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la Biserica „Sfântul Ilie” din Constanța (str. Viile Noi nr. 38), iar seara, la ora 19.00, la Biserica „Sf. Ilie Tesviteanul” din Techirghiol, va întâmpina moaștele Sf. Efrem cel Nou, aduse de la Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale „Sf. M.M. Gheorghe”. De la ora 19.30, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu preoți și diaconi, va oficia Taina Sfântului Maslu. Sfintele moaște vor rămâne spre închinare până pe 20 iulie 2015. Luni, 20 iulie, când Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sf. Ilie” din Histria, de la ora 8.00.
În aceeași zi, începând cu ora 16.00, la mănăstirea „Sfânta Maria Magdalena” (din apropierea localității Cobadin), Arhiepiscopul Tomisului va întâmpina moaștele Sfintei Maria Magdalena, aduse din Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Credincioșii se vor putea ruga înaintea raclei cu odoare până în după-amiaza zilei de marți, 21 iulie.