Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) România, în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Ambasada Britanică la Bucureşti, Uniunea Europeană, prin Programul PHARE pentru dezvoltarea de măsuri anticorupţie în cadrul MAI şi organizaţia internaţionala pentru tineret Euro<26 au continuat, ieri, la Constanţa, implementarea Campaniei de Responsabilizare Anticorupţie printr-o dezbatere cu tema “Lupta Anticorupţie: Încotro?”. La manifestare au fost invitaţi, ca parte integrantă a sistemului de luptă împotriva corupţiei, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, politicieni, precum şi reprezentanţi ai societaţii civile. Participanţii au amintit, în cadrul discuţiilor, şi de campania de sensibilizare şi informare a funcţionarilor publici şi a opiniei publice cu privire la fenomenul corupţiei, „E.U. nu dau şi nu iau şpagă”, organizată de Ministerul Integrării Europene, împreună cu MAI şi Ministerul Justiţiei, care s-a desfăşurat în prima etapă în cadrul instituţiilor publice (prefecturi, primării, secţii paşapoarte, secţii înregistrări şi permise auto). În cea de a doua etapă, organizatorii şi-au propus să cuprindă secţiile de poliţie, poliţie de frontieră, direcţii vamale, poliţie rutieră şi administraţii financiare, servicii deconcentrate. În acest context, deputatul Andrian Mihei a declarat că cea mai mare problemă în lupta împotriva corupţiei este de natură procedurală: "În cazurile de mică corupţie, cetăţenii îşi recunosc fapta dar, în marea corupţie, nimeni nu recunoaşte nimic. În aceste condiţii trebuie efectuate foarte multe expertize, care costă şi care necesită timp îndelungat pentru că organele de control trebuie să respecte legile. În caz contrar, procedura este lovită de nulitate". El a adăugat că fenomenul corupţiei trebuie privit pe termen lung, fapt pentru care a precizat că organismele de luptă împotriva corupţiei trebuie să îşi canalizeze energia şi în vederea educării tinerilor. "Am auzit cazuri în care oamenii lasă, din obişnuinţă, o mică atenţie pînă şi la cabinetele medicale particulare, deşi li se încasează o taxă în schimbul căreia primesc chitanţă. Copiii trebuie educaţi împotriva corupţiei", a mai spus Mihei. Deputatul a lansat ideea înfiinţării unui Registru Unic pentru înregistarea reclamaţiilor care vizează fapte de corupţie, pentru a evita descurajarea cetăţenilor. "Cetăţenii nu au obligaţia să cunoască cu exactitate structura organismelor anticorupţie. Oamenii îşi fac şi aşa cu greu curaj să facă o reclamaţie, iar în momentul în care aud sintagma «nu este de competenţa noastră» renunţă. Reclamaţiile trebuie primite, indiferent de persoanele pe care le vizează, de către orice instituţie care are acest rol şi trecute într-un Registru Unic cu număr de înregistrare, de aici urmînd să fie redirecţionate către organele competente să le soluţioneze", a mai spus Mihei. Afirmaţiile deputatului au fost susţinute de către primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju, care a precizat că activitatea organismelor de luptă împotriva corupţiei ar trebuie concentrată. Ea a declarat că, de multe ori, nici măcar cei care ar trebui să informeze cetăţenii despre fenomenul corupţiei nu ştiu cu exactitate diferenţa dintre DNA şi DGA. Mariana Gîju a mai spus că o campanie de responsabilizare împotriva corupţiei îşi găseşte menirea şi în mediul rural, adăugînd că aceasta trebuie să vizeze deopotrivă şi tinerii aflaţi pe băncile şcolii. O altă modificare propusă de către primarul comunei Cumpăna vizează legislaţia privind modul de funcţionare al Justiţiei, care, susţine ea, "eliberează infractori" pe motiv că nu are competenţă în anumite cazuri. Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a dezbaterilor a fost accesarea fondurilor europene. În acest context, Mariana Gîju a precizat că acestea sînt extrem de necesare în România pentru îmbunătăţirea infrastructurii, deşi integrarea ţării noastre în UE va afecta 90% din populaţie.