NOI MĂSURI DE AUSTERITATE Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră actualul plan de restructurare elen insuficient pentru a rezolva problema datoriei suverane a ţării, a titrat revista „Der Spiegel”, citând documente interne ale instituţiei. Publicaţia germană afirmă că actualul program de măsuri de austeritate nu va funcţiona şi va trebui modificat. Documentele citate propun trei soluţii posibile pentru Grecia: introducerea de noi măsuri de austeritate, o anulare a peste 50% din datoria deţinută de investitorii privaţi sau o susţinere mai mare din partea UE.

Premierul Lucas Papademos le-a cerut grecilor să accepte reduceri suplimentare de salarii, ca singurul mod de asigurare a finanţării internaţionale şi de evitare a falimentului şi ieşirii din Zona Euro. Grecia discută cu UE şi FMI despre un nou împrumut de 130 de miliarde de euro, în afară de cel de 110 miliarde euro din 2010. UE a anunţat deja că nu va ezita să amâne plata următoarei tranşe de cinci miliarde de euro, dacă experţii UE ce vor merge în Grecia luna aceasta vor conchide că ţara nu a implementat măsurile de austeritate promise şi reformele economice. Oficialii de la Atena sunt supuşi la presiuni să respecte condiţiile impuse, în condiţiile în care vor trebui să le achite în martie datorii de 14,4 miliarde de euro. Totodată, se încearcă finalizarea unui acord cu creditorii privaţi privind o anulare parţială a datoriei suverane.

NOI TĂIERI SALARIALE Guvernul elen pregăteşte un act legislativ ce va încorpora în salarii doar jumătate din primele de Paşte şi Crăciun, salariile al 13-lea şi al 14-lea, situaţie echivalentă cu pierderea celui de-al 14-lea salariu. Cele două salarii suplimentare, stabilite prin contracte colective de muncă, au fost eliminate deja din sistemul public, însă se aplică în continuare sectorului privat şi companiilor de stat din domeniul infrastructurii. Executivul va suspenda şi obligaţia companiilor de a majora salariile angajaţilor cu 2,6% din iulie, conform contractelor colective de muncă convenite între angajatori şi sindicate. Guvernul intenţionează să introducă această măsură fără a o trece prin Parlament pentru a evita să ceară acordul cu sindicatele şi angajatorii. Renunţarea la salariile suplimentare a fost cerută de UE şi FMI inclusiv printr-o scrisoare transmisă săptămâna trecută Ministerului Muncii.

ÎMPREUNĂ VOM ÎNVINGE Niciun stat nu este suficient de puternic pentru a ieşi singur din criza datoriilor ce afectează Europa, a declarat premierul italian Mario Monti, făcând apel la celelalte state comunitare să dezvolte o politică de creştere comună. Premierul Monti, liderul celei de-a treia economii din Zona Euro, nu a oferit nicio ţară ca exemplu, însă unii critici susţin că Germania îşi pune propria politică economică în faţa intereselor europene. Premierul italian se va întâlni cu cancelarul german Angela Merkel, miercuri, la Berlin, şi va participa la summit-ul european de la sfârşitul lunii de la Bruxelles. Liderii UE se vor confrunta la summit cu înrăutăţirea perspectivelor economice, în contextul în care tot mai multe ţări europene se confruntă cu recesiune, scepticismul creşte în ceea ce priveşte obligaţiunile multor ţări comunitare, iar supravieţuirea monedei euro este sub semnul întrebării. Premierul Monti a reuşit să determine Parlamentul italian să aprobe rapid măsurile de reducere a cheltuielilor, majorarea taxelor şi reforma sistemului de pensii prin care italienii se vor retrage din activitate la o vârstă mai înaintată. Investitorii străini sunt frecvent descurajaţi să opereze în Italia, unde birocraţii şi politicienii sunt deseori implicaţi în corupţie atunci când vine vorba de a asigura permise, contracte sau finanţare. Următoarea sa prioritate este să grăbească creşterea în Italia, unde economia stagnează, femeile au una din cele mai mici rate de angajare din UE şi rata şomajului în rândul tinerilor este de 30% la nivel naţional şi mult mai mare în regiunile subdezvoltate din sudul ţării. Sindicatele au ameninţat însă cu greve şi marşuri pentru a protesta împotriva planului guvernului de a revizui legislaţia muncii care îi protejează pe angajaţi, reforma incluzând intenţia de eliminare a unei prevederi care face extrem de dificilă concedierea muncitorilor.

UN RĂSPUNS PREA LENT UE a răspuns adesea prea lent la criza datoriilor suverane cu care s-a confruntat, dar moneda unică nu a fost niciodată în pericol, a spus preşedintele UE Herman Van Rompuy într-un interviu difuzat ieri. Acesta s-a declarat optimist în legătură cu viitorul şi hotărât să depăşească criza, care a dus deja la pachete de salvare pentru trei state membre ale Zonei Euro şi ameninţă economii mai mari, ca Italia. Hemran Van Rompuy a negat că Franţa şi Germania ar prelua controlul şi ar lua toate deciziile. „Atunci de ce am avea nevoie de 10, 12 ore, până târziu în noapte, până în zori, pentru a ajunge la un acord?”, a întrebat el, referindu-se la summiturile trecute. UE va avea un nou summit de criză pe 30 ianuarie.