Importanţa copacilor din oraşe Eforturile de protejare a naturii pot începe chiar din oraşe, cu toate că centrele urbane se înfruntă cu provocarea de a face loc cât mai multor oameni şi sisteme de transport. Acesta este îndemnul grupurilor ecologiste prezente la cea de-a zecea reuniune a Convenţiei privind Diversitatea Biologică (CBD COP10) de la Nagoya, Japonia. Protejarea naturii urbane este la fel de importantă ca salvarea pădurilor tropicale. În prezent, jumătate din populaţia lumii este înghesuită în oraşe şi, potrivit ultimelor estimări, populaţia urbană va creşte cu 70% până în 2030. Dezvoltările urbane nu ar trebui să intre în conflict cu nevoia refacerii biodiversităţii din oraşe, fie că este vorba despre copaci, plante sau insecte, au arătat delegaţii din partea a 230 de autorităţi locale, reprezentând 193 de state, prezente la summit-ul de la Nagoya care s-a încheiat ieri. Studiile ONU au scos în evidenţă valoarea ecosistemelor pentru traiul oamenilor de la oraş, oferind mai multe exemple, printre care copacii care ajută la curăţarea aerului. Deşeurile stocate necorespunzător, emisiile industriale şi poluarea din transport au condus toate la distrugerea ecosistemelor din oraşe, afectând sănătatea şi bunăstarea oamenilor.

Viaţă imposibilă la oraşe Schimbările climatice vor face insuportabilă viaţa în marile oraşe ale lumii, către sfârşitul secolului al XXIII-lea, adică în circa 300 de ani. Umiditatea şi temperaturile vor ajunge la asemenea valori încât oamenii nu vor mai putea trăi în astfel de condiţii. Cercetătorii Universităţii Noua Galie de Sud din Sydney, Australia, consideră că în oraşe precum New Delhi, Moscova, Sydney, Rio de Janeiro va fi atât de cald şi umed încât va fi aproape imposibil de respirat. Drept urmare, oamenii vor fi nevoiţi să părăsească oraşele, ce vor deveni improprii traiului cotidian. În sprijinul estimărilor lor, oamenii de ştiinţă aduc exemplul concret al valului de căldură care a lovit Europa în 2003, soldat cu zeci de mii de victime. Canicula din 2003 a făcut peste 4.000 de morţi în Italia şi peste 13.000 în Franţa, ţara europeană cea mai afectată. În vara aceasta, temperaturi fără precedent s-au înregistrat în Rusia şi, în special, la Moscova, unde rata mortalităţii a crescut în luna iulie de 4-5 ori ori.

Extincţie la fiecare 27 de milioane de ani Studiul paleontologilor din cadrul Institutului Smithsonian din SUA arată că la fiecare 27 de milioane de ani, o extincţie majoră a vieţii are loc pe Terra. Calculele arată că următorul val al dispariţiei speciilor vii va avea loc în circa 16 milioane de ani. Semne timpurii însă îi pun pe gânduri pe oamenii de ştiinţă. Schimbările climatice şi măsurile de conservare insuficiente aduc mai aproape sfârşitul. O specie de animale vertebrate este adăugată în fiecare săptămână pe lista celor periclitate, iar riscul extincţiei ameninţă aproape o cincime din vertebratele de pe glob, avertizează raportul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Populaţiile de mamifere s-au diminuat cu un sfert, speciile de peşti de apă sărată cu o cincime, iar cele de apă dulce cu două treimi. Presiunile asupra vieţii sălbatice sunt mai mari decât sprijinul acordat prin eforturile de conservare. De exemplu, niciunul dintre obiectivele ONU pentru 2010 pentru menţinerea speciilor şi habitatelor nu a fost atins.