CONTAMINARE CU APĂ SĂRATĂ Noi măsurători efectuate de o echipă de cercetători din Marea Britanie şi Australia au atras atenţia că oamenii vor trebui să se adapteze mult mai repede la schimbările drastice de climă şi relief pe care topirea gheţarilor le implică. Cercetătorii au forat aproape 400 de metri în solul insulei James Ross, din apropierea Peninsulei Antarctica, pentru a putea observa evoluţia din ultimii o mie de ani. Rezultatele au fost categorice: stratul de zăpadă din timpul verii antarctice se topeşte de zece ori mai repede şi se reface mai greu decât în urmă cu 600 de ani. Nu în ultimul rând, temperaturile au crescut cu aproape două grade.

Creşterea nivelului mării ca urmare a schimbărilor climatice va inunda statele insulare joase din Oceanul Pacific mult mai devreme decât se credea. Multe dintre marile oraşe ale lumii, cum ar fi New York, Miami, Amsterdam, Veneţia, Mumbai şi Tokyo, sunt situate în zone joase de coastă. Oamenii de ştiinţă se folosesc de metafora umplerii căzii cu apă pentru a explica modul în care creşterea nivelului mării va inunda insulele. Un nou model generat de calculator ia în considerare modul în care vântul direcţionează valurile. Modelul a fost aplicat asupra arhipelagului Hawaii, mai precis cum ar afecta creşterea cumulativă a nivelului mării Atolul Midway şi Insula Laysan. 91% din Atolul Midway ar fi inundat în cazul în care oceanul creşte cu circa doi metri. Predicţiile anterioare spuneau că doar 19% din insulă va fi inundată. În ansamblu se credea că insulele joase ar rămâne deasupra apei pentru încă 50 - 150 de ani. Cercetătorii nu au oferit o limită de timp când Atolul Midway şi Insula Laysan, refugii sălbatice de păsări pe cale de dispariţie şi alte specii, ar putea să dispară sub valuri. Milioane de oameni trăiesc pe insule cu caracteristici geologice similare, cum ar fi Republica Insulelor Marshall, Statele Federate ale Microneziei, Republica Mauritius, Tuvalu, Samoa sau Fiji. Totodată, terenurile agricole şi sursele de apă dulce din zonele de coastă vor fi contaminate cu apă sărată, chiar dacă nu vor fi complet inundate.

O NOUĂ ABORDARE Iminenţa pericolului este atât de mare încât este imperios ca pasivitatea în privinţa respectării mediului să fie inversată. De ani de zile se ştie că numai cinci substanţe poluante sunt responsabile de producerea efectului de seră. Dioxidul de carbon (CO2) este factorul principal în producerea schimbărilor climatice care ameninţă să ridice nivelul mării, însă ne putem concentra şi pe eliminarea altor poluanţi periculoşi. Centrul Naţional pentru Cercetare Atmosferică din SUA a anunţat că reducerea emisiilor a patru poluanţi ar putea încetini rata anuală de creştere a nivelului mării între 25 şi 50%. La nivel oficial, de ani de zile, comunitatea ştiinţifică, clasa politică şi chiar ecologiştii s-au concentrat doar asupra reducerii emisiilor de CO2. Însă factorii de decizie politică nu au reuşit să cadă de acord cu privire la procedurile pentru reducerea emisiilor de CO2. Soluţia la îndemâna oricui este însă reducerea emisiilor de poluanţi cu durată mai scurtă de viaţă, care s-ar putea dovedi mai eficientă. Putem evita orice emite metan, ozon troposferic, hidrofluorocarburi şi negru de fum. Odată emise în atmosferă aceste gaze şi particule au o durată de viaţă de la o săptămână până la un deceniu şi pot influenţa clima mai repede decât dioxidul de carbon, care persistă de secole.

(va continua)