CINE ARE TERENUL? O nebuloasă întreţinută de ani buni face ca două administraţii locale din judeţ, Bărăganu şi Mereni, să se lupte pentru o palmă de pământ. În anii ’90, cele două părţi formau o singură entitate - comuna Mereni - care avea în componenţă şi satele care formează acum comuna Bărăganu. Odată cu dezmembrarea comunei Mereni în 2003, prin despărţirea satelor Bărăganu şi Lanurile, au apărut şi disputele pentru terenurile din zona de frontieră a comunelor nou formate, în suprafaţă de 408 de ha, care, spune conducerea Primăriei Bărăganu, au aparţinut fostelor IAS-uri Bărăganu şi Lanurile. Primarul din Bărăganu, Titu Neague, afirmă că, până acum, terenurile au fost folosite de comuna Mereni. Neague spune că povestea celor 408 de hectare de teren este veche, datând încă din 1963, de la formarea IAS-urilor, când gestiunea IAS Bărăganu şi IAS Lanurile a fost transferată la IAS Topraisar. „În 1995, IAS Topraisar a dat terenul de 408 ha înapoi celor două sate, dar acestea au fost incluse în teritoriul comunei Mereni, pentru că, la acea vreme, satele Bărăganu şi Lanurile făceau încă parte din comuna Mereni. Autorităţile de atunci nu au dat terenurile oamenilor, preferând să le lucreze clandestin, ori să le folosească pentru mită electorală”, a spus Titu Neague. El a adăugat că situaţia a devenit şi mai încurcată după ce Bărăganu şi Lanurile s-au desprins, în 2003, de Mereni şi au format comuna Bărăganu. „Surprinzător, cele 408 ha nu au ajuns în gestiunea noii comune, Bărăganu, aşa după cum era normal, ci au rămas în gestiunea comunei Mereni, deşi terenurile apar în actele noastre vechi. Dar asta e doar în acte, pentru că, în realitate, cei din Mereni lucrează de aprox. 17 ani suprafaţa. Şi asta deşi la desprinderea satelor Lanurile şi Bărăganu de comuna Mereni s-a împărţit şi inventarul şi s-a stipulat foarte clar că cele 408 ha sunt în proprietatea comunei Bărăganu. Surpriza şi mai mare este faptul că terenurile disputate nu mai figurează, în prezent, nici în inventarul comunei Mereni, nici în inventarul comunei Bărăganu, pentru că primarii aleşi după împărţirea comunelor au lăsat terenurile în ceaţă din punct de vedere juridic, probabil pentru a le putea lucra la negru”, a spus Neague.

INTERESE MARI Primarul comunei Bărăganu mai acuză că, printr-o înţelegere tacită, foştii primari au hotărât, în urmă cu câţiva ani, ca o bucată din cele 408 hectare de teren, care măsoară 154 de ha, să ajungă, într-un fel, la comuna Bărăganu. „În 2006 a fost făcut un plan urbanistic general, aprobat în Consiliul Local Bărăganu în 2007, în baza căruia am recurs la demersurile legale pentru intabularea celor 154 de ha. Numai că, deşi erau intabulate de Primăria Bărăganu, cele 154 ha erau lucrate de diverse persoane care sunt din afara comunei noastre. În noiembrie, am cerut lămuriri de la Primăria Mereni, pentru a vedea situaţia fizică a acelor terenuri, dacă sunt lucrate sau nu. Nici până în ziua de astăzi nu am primit un răspuns. Văzând că nu primesc niciun răspuns oficial, am permis unei societăţi private să lucreze terenul în schimbul unei redevenţe”, a spus Neague. Primarul a adăugat că, imediat după începerea lucrărilor, au început să apară tot felul de personaje care revendică terenurile. Contactat telefonic pentru a da un răspuns, primarul comunei Mereni, Gheorghe Chiriac, a spus că este un abuz din partea administraţiei de la Bărăganu, precizând totodată că cele 154 ha au fost luate abuziv. Vom reveni cu amănunte.