Un soldat ucrainean a fost ucis în ultimele 24 de ore, prima victimă după aproape o săptămână, în timpul confruntărilor cu rebelii din estul Ucrainei, în pofida armistițiului, au anunțat, ieri, autoritățile ucrainene. Un alt soldat a fost rănit în satul Piski, lângă aeroportul în ruine al fiefului separatist Donețk. De asemenea, separatiștii au tras asupra pozițiilor ucrainene cu ajutorul tancurilor și mortierelor de calibru 120 milimetri, în timp ce acestea ar fi trebuit, în mod normal, să fie retrase de pe linia frontului, potrivit acordurilor de pace Minsk-2, încheiate în februarie. Tirurile de tancuri au vizat în special o mică bază a armatei ucrainene lângă satul Șirokino, unul dintre punctele cele mai fierbinți din regiune, situat în apropiere de portul Mariupol, ultimul mare oraș din estul separatist aflat sub controlul Kievului. Conflictul armat dintre rebeliunea pro-rusă și armata ucraineană a făcut peste 6.100 de morți într-un an.

REZOLUȚIE LA KIEV Parlamentul Ucrainei a adoptat, ieri, o rezoluție privind respingerea agresiunii militare a Rusiei. ”Acesta este primul document consolidat al Parlamentului ucrainean, care enumeră întreaga cronologie a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Este primul document juridic care va menționa data începerii războiului ruso-ucrainean”, a declarat vicepreședintele Legislativului de la Kiev, Oksana Sâroed. ”Obiectivul acestui proiect este crearea unei baze legale pentru a putea prezenta obiecții consolidate Federației Ruse în legătură cu agresiunea armată împotriva Ucrainei”, se menționează în text.

În această rezoluție, Parlamentul Ucrainei cere Rusiei, printre altele, eliberarea imediată a tuturor prizonierilor de război și ostaticilor, retragerea tuturor formațiunilor militare rusești de pe teritoriul Ucrainei, aplicarea acordurilor de la Minsk în ceea ce privește restabilirea controlului complet din partea Kievului asupra frontierei de stat și asigurarea de către OSCE a unei monitorizări permanente asupra graniței ucraineano-ruse. Rada mai cere Moscovei retrocedarea către Kiev a Crimeei (anexată în martie trecut), stoparea trimiterii de convoaie așa-zis umanitare în estul Ucrainei, retragerea trupelor ruse concentrate la frontiera ruso-ucraineană, aducerea în fața justiției a celor responsabili de planificarea, pregătirea, inițierea și transpunerea în practică a agresiunii împotriva Ucrainei și a celor vinovați de crime de război și împotriva umanității.

Dacă Rusia nu va pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei, Rada Supremă îndeamnă comunitatea internațională la înăsprirea sancțiunilor față de Federația Rusă ca stat agresor și accelerarea furnizării către Kiev a unei asistențe financiare extinse și livrări de arme, având în vedere că țara se opune agresiunii militare rusești, potrivit aceluiași document. Deocamdată, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a refuzat să declare război Rusiei și nu a rupt relațiile diplomatice și economice cu această țară.

AJUTOR UMANITAR Vicepreşedintele american, Joe Biden, a discutat cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, luni, despre criza din estul Ucrainei şi a oferit un ajutor suplimentar de 17,7 milioane de dolari pentru nevoi elementare, precum alimente, adăpost şi apă, a anunţat Casa Albă.

Biden şi Poroşenko au discutat despre eforturile depuse de Ucraina în domeniul reformelor. ”Vicepreşedintele a salutat numirea unui nou şef al biroului anticorupţie şi a încurajat implementarea ulterioară a reformelor din domeniul statului de drept, inclusiv măsuri antimonopol şi reforma justiţiei”, a adăugat Casa Albă. Economia Ucrainei, care trece prin cea mai gravă criză de la obţinerea independenţei în 1991, era, la începutul anilor 2000, printre cele mai dinamice din regiune, dar ulterior a fost afectată de criza financiară mondială din 2008.