Oficialii din micul ducat de Luxemburg au autorizat căsătoria şi adopţia pentru cupluri de persoane de acelaşi sex, alăturându-se astfel celorlalte 11 state europene care recunosc ”căsătoria pentru toţi”. Proiectul de lege, care stipulează că două persoane de sexe diferite sau de acelaşi sex se pot căsători, a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu o largă majoritate, de 56 de voturi la patru. De asemenea, el permite cuplurilor de acelaşi sex să adopte copii, unul dintre cele mai controversate puncte ale textului. ”Luxemburgul va deveni mai solidar şi mai just”, a declarat, la finalul dezbaterilor, ministrul Justiţiei, Félix Braz.

Această ţară cu o tradiţie catolică, dar care a recunoscut, în anul 2004, dreptul la uniune civilă cuplurilor de acelaşi sex, a devenit astfel a 11-a ţară europeană care recunoaşte căsătoria pentru toţi, după Olanda în 2001, Belgia în 2003, Spania în 2005, Suedia şi Norvegia în 2009, Portugalia şi Islanda în 2010, Danemarca în 2012 şi Franţa şi Marea Britanie în 2013. Primele căsătorii urmează să aibă loc la începutul lui 2015, legea intrând în vigoare la şase luni de la adoptare.

Căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost înscrisă, în 2009, în programul lui Jean-Claude Juncker, la acea vreme premier provenind din rândul partidului creştin-social. Proiectul de lege a fost depus în iulie 2010 de către ministrul Justiţiei, tot un creştin-democrat, însă textul a fost amânat, începând din 2012, în lipsa unui consens asupra problemei adopţiei. Proiectul a fost relansat de către Guvernul tânărului premier liberal Xavier Bettel, care conduce, începând din 2013, o coaliţie între socialişti şi Verzi care i-a învins pe creştin-sociali. Xavier Bettel, de 41 de ani, care şi-a asumat public homosexualitatea, se află într-o uniune civilă cu un tânăr arhitect belgian.

Căsătoria între persoane de acelaşi sex, care a obţinut consensul partidelor politice, cu excepţia partidului populist ADR, nu a provocat manifestaţii în acest mic stat, cu aproximativ 500.000 de locuitori, ca acelea organizate în Franţa, anul trecut. Opozanţii au denunţat ”dezordinea socială” pe care o va antrena, în opinia lor, mariajul homosexual, afirmând că adoptarea unui copil de către cupluri de homosexuali deschide calea către alte revendicări, precum, de exemplu, poligamia. Însă ei nu au reuşit să adune cele 4.500 de semnături necesare în vederea deschiderii unei dezbateri publice înainte de adoptarea proiectului. Biserica Romano-Catolică din Marele Ducat şi-a reiterat, luni, ataşamentul faţă de căsătoria tradiţională. ”Mariajul ar trebui să-şi păstreze poziţia instituţională deosebită, de uniune de viaţă durabilă, liber consimţită, între un bărbat şi o femeie, orientată către binele soţilor şi procreere, reprezentând structura fundamentală bio-culturală a vieţii sociale”, se arată într-un comunicat al Bisericii. Iniţial, Guvernul a limitat adopţia la cea simplă, care permite unui copil să-şi cunoască părinţii biologici. Însă, la presiunea Consiliului de Stat, care a denunţat o discriminarre faţă de cuplurile heterosexuale, Guvernul a autorizat adopţia deplină, care nu impune obligaţii referitor la părinţii biologici. Legea a consolidat totodată lupta împotriva căsătoriilor cu forţa şi a stabilit vârsta legală la 18 ani atât pentru femei, cât şi bărbaţi. Anterior, fetele deveneau majore la vârsta de 16 ani, iar băieţii - la 18 ani.