Autorităţile egiptene au autorizat luni ca nouă cetăţeni români să iasă din Fîşia Gaza, prin punctul de frontieră de la Rafah, pentru ca aceştia să fie transportaţi la Cairo şi apoi să îşi continue călătoria spre România, a anunţat Ministerul român de Externe. Personalul ambasadei României la Tel Aviv a contactat, în timpul nopţii de duminică spre luni, toate cele şase familii interesate (17 persoane) pe care le-a informat despre posibilitatea de a părăsi imediat Gaza. Totuşi, la punctul de frontieră Rafah au mai ajuns numai trei familii, alcătuite din nouă cetăţeni români, dintre care cinci adulţi şi patru copii, ceilalţi hotărîndu-se să nu părăsească Fîşia Gaza în acest moment. Este pentru prima dată de la izbucnirea crizei din Gaza cînd cetăţeni români sînt evacuaţi pe la punctul de frontieră Rafah. Un alt grup de 20 de cetăţeni fusese evacuat de MAE, la 8 ianuarie, dar prin punctul de frontieră de la Erez. Dintre cei 20 de cetăţeni, 17 erau români şi trei palestinieni. Aceştia au tranzitat Israelul şi au fost transportaţi în Iordania, de unde au avut de ales dacă vin în România sau se îndreaptă către altă destinaţie. Grupul a ajuns vinerea trecută la Bucureşti.

Fîşia Gaza a cunoscut o a doua noapte de calm, duminică spre luni, graţie armistiţiilor decretate separat de Israel şi Hamas, în timp ce armata israeliană a început o retragere progresivă din teritoriul palestinian, după 22 de zile de ofensivă sîngeroasă. ”Totul este clam, nu a existat niciun semn care să indice vreo activitate, toată noaptea”, a declarat un purtător de cuvînt al armatei israeliene. Surse din cadrul serviciilor de securitate palestiniene au menţionat, de asemenea, că situaţia este calmă în teritoriu, unde cel puţin 1.300 de palestinieni au fost ucişi în cele trei săptămîni ale operaţiunii Plumb Întărit.

Duminică, la cîteva ore după instaurarea unui armistiţiu unilateral al statului evreu, mişcarea islamistă Hamas a anunţat, la rîndul său, la Damasc, o încetare a ostilităţilor şi a oferit Israelului o săptămînă să se retragă integral din Fîşia Gaza. Duminică, tancurile israeliene s-au retras din principalele poziţii din fosta colonie Netzarim, la sud de oraşul Gaza, deschizînd, pentru prima dată de la 3 ianuarie, drumul dintre sudul şi nordul teritoriului. Trupele au părăsit şi poziţiile din jurul Jabaliya şi Beit Lahya, din nordul teritoriului. Tancurile s-au redesfăşurat totuşi la frontieră, pe teritoriul palestinian, conform anunţurilor Israelului, care a decis să îşi menţină o parte din unităţi pentru a face faţă unor eventuale atacuri palestiniene. Ieri, echipele de salvare palestiniene au patrulat toată ziua, cercetînd dărîmăturile din Beit Lahya şi Jabaliya, unde au descoperit circa 100 de cadavre care nu putuseră fi recuperate din cauza luptelor. În trei săptămâni, cel puţin 1.300 de palestinieni au fost ucişi, între care 410 copii şi 108 femei, iar peste 5.300 răniţi, potrivit serviciilor de urgenţă din Gaza. De partea israeliană, au fost ucişi zece militari şi trei civili.

Preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, a obţinut, la Sharm el-Sheikh, susţinerea liderilor arabi moderaţi şi europeni pentru planul său de încetare totală a violenţelor din Fîşia Gaza. Cairo a invitat Israelul şi organizaţiile palestiniene din Gaza să aibă noi întrevederi separate, joi, pentru obţinerea unui acord. După summit-ul internaţional de duminică, la care a participat preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, dar nu şi Israelul, liderii europeni prezenţi (Germania, Franţa, Spania, Italia, Marea Britanie şi Cehia) s-au deplasat apoi în Israel, pentru a se întîlni cu Olmert. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a salutat decizia Israelului de încetare a focului în Gaza, dar a apreciat că trebuie să se meargă mai departe, la retragerea trupelor. Premierul britanic, Gordon Brown, a cerut Israelului să deschidă punctele de trecere din Gaza. În SUA, Barack Obama şi-a exprimat speranţa că armistiţiul din Gaza va fi durabil. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a propus, luni, mişcării islamiste Hamas, formarea unui ”guvern de înţelegere naţională”, care să organizeze alegerile parlamentare şi prezidenţiale simultan.

Israelul se aşteaptă la un val de acţiuni în justiţie, pentru crime de război, din partea organizaţiilor pro-palestiniene care îl acuză de bilanţul mare al victimelor în rîndul civililor palestinieni şi de distrugerea proprietăţilor acestora, în ofensiva din Gaza. Pe de altă parte, unii lideri militari ar putea fi vizaţi personal de procese, aşa cum s-a întîmplat cu ofiţerii israelieni după cea de-a doua Intifada. ”Cînd se va stabili valoarea reală a pagubelor din Fîşia Gaza, nu voi mai pleca în vacanţă în Amsterdam decît la Tribunalul Internaţional de la Haga”, a declarat un oficial israelian, fără a fi clar dacă a încercat să facă o glumă sau nu.