Minsterul român de Externe recomandă cetăţenilor români să evite, în această perioadă, călătoriile în R. Moldova, a anunţat, joi, şeful diplomaţiei, Cristian Diaconescu. Ministrul a spus că această recomandare pune dificultăţi în special cetăţenilor cu dublă cetăţenie, dar este justificată de situaţia tensionată care se înregistrează în prezent în R. Moldova, precum şi de hărţuirea unor cetăţeni români, în special ziarişti, în condiţiile acuzaţiilor pe care statul vecin le aduce României.

Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, care a avut, joi, o întîlnire cu ambasadorii UE şi NATO de la Bucureşti, a anunţat că România le-a cerut acestora solidaritate privind contracararea derapajelor de la normele democratice, care creează surse de instabilitate în regiunea în care se află ţara noastră. Şeful diplomaţiei a spus că a avut, în aceste zile, consultări cu omologii din UE şi NATO, precum şi cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Javier Solana. ”Din acest punct de vedere pot să vă spun că relaţiile de parteneriat solide pe care le are România îşi arată roadele şi în următoarele zile se va vedea formula în care, prin cooperare şi dialog, această situaţie va putea fi depăşită”, a informat Diaconescu, fără a oferi mai multe detalii. Potrivit ministrului, România a reiterat în faţa statelor UE şi NATO continuitatea eforturilor pentru o relaţie europeană cu R. Moldova.

UE a cerut, joi, autorităţilor moldovene să restabilească relaţii normale cu România şi să respecte toate libertăţile constituţionale. Într-un comunicat publicat de miniştrii de Externe francez, ceh şi suedez - troika europeană formată din cele trei ţări care deţin preşedinţia UE între iulie 2008 şi decembrie 2009 - UE a subliniat că apreciază ca fiind esenţial să aibă relaţii bune cu vecinii săi. Acest comunicat a fost publicat în cea de-a doua zi a vizitei la Sarajevo a miniştrilor francez, Bernard Kouchner, ceh, Karel Schwarzenberg, şi suedez, Carl Bildt.

România a sesizat OSCE în privinţa încălcării libertăţilor de expresie a jurnaliştilor în R. Moldova

România a sesizat reprezentantul OSCE pentru libertăţi mass-media şi a solicitat investigarea încălcării libertăţilor de expresie care au avut loc în ultimele zile, în R. Moldova, a declarat Cristian Diaconescu, după diverse probleme reclamate de jurnalişti români. Potrivit unor informaţii neverificate, cel puţin un jurnalist a fost victima violenţelor poliţiei, în timp ce un altul nu a putut filma în Bălţi, la 150 kilometri de Chişinău. Potrivit RIA Novosti, autorităţile din R. Moldova ar intenţiona să expulzeze trei jurnalişti români, pe motiv că ar fi desfăşurat ”activităţi incompatibile cu legile ţării”. Totodată, în ultimele zile au existat o serie de jurnalişti care au reclamat că nu le este permis accesul în R. Moldova, printre care şi de la France Presse, Associated Press, EPA şi Reuters. Organizaţia Reporteri fără Frontiere a condamnat faptul că jurnaliştilor cu cetăţenie română, dar şi unor ziarişti străini nu li se permite accesul în R. Moldova.

Jurnalista Natalia Morar, care a fost arestată în R. Moldova, a fost acuzată oficial de instigare la proteste, a declarat procurorul general, Valeriu Gurbulea. ”Morar se află printre cele 200 de persoane care figurează ca participanţi sau organizatori ai protestelor din capitală, unde au devastat sediile Parlamentului şi preşedinţiei şi le-au incendiat. În acest moment, analizăm înregistările video şi alte materiale care au legătură cu cazul”, a declarat Gurbulea. Natalia Morar, care lucrează la revista rusească ”The New Times”, fusese arestată la Chişinău, a anunţat, miercuri, şeful biroului de presă al Ministerului moldovean de Interne.

Linişte la Chişinău, dar nu definitivă

Chişinăul era calm, joi, înainte de noua manifestaţie anticomunistă convocată pentru astăzi, în timp ce opoziţia denunţa arestări, iar Moscova a făcut un apel către UE după evenimentele de marţi. Scutierii au plecat de la sediul Guvernului, unde peste o mie de manifestanţi, mai ales tineri, s-au strîns miercuri, după revolte, pentru a protesta din nou faţă de victoria comuniştilor la legislativele de duminică. După o zi de pauză, mişcările de tineret anticomuniste au chemat prin SMS şi Internet la o nouă adunare, pentru astăzi dimineaţă, tactică ce le-a permis să reunescă, spre surprinderea generală, circa 10.000 de manifestanţi, marţi.

Ieri, preşedintele Voronin a anunţat că fondurile pentru repararea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului din R. Moldova vor fi luate din suma alocată de bugetul de stat instituţiilor de învăţămînt, ai căror reprezentanţi au participat la proteste. Costul lucrărilor este estimat la peste 300 de milioane de lei moldoveneşti (circa 20 de milioane de euro), sumă ce nu include mobilierul şi echipamentele distruse.

Opoziţia din R. Moldova nu a reacţionat încă la anunţarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative de duminică. Comuniştii au obţinuit 60 de deputaţi, cu unul mai puţin decît majoritatea necesară alegerii noului preşedinte. În timp ce autorităţile au anunţat arestarea a aproape 200 de persoane după revoltele de marţi, opozanţii au acuzat autorităţile că au lăsat să se producă violenţe, pentru ca opoziţia să fie stigmatizată. Acum, manifestanţii reţinuţi riscă pînă la opt ani de închisoare.

Mitropolia Moldovei face apel la calm şi reţinere

Mitropolia Moldovei a anunţat că este îngrijorată de protestele violente de la Chişinău, condamnînd violenţa şi făcînd apel la calm şi reţinere. ”În loc de post şi rugăciune, tinerii au făcut abuzuri şi şi-au manifestat dezacordul, prin metode cu totul barbare, faţă de rezultatele alegerilor parlamentare”, se arată în comunicatul Mitropoliei. ”Să demonstrăm că sîntem capabili să ne stăpînim şi să nu fim conduşi de alţii, care urmăresc interese meschine şi distrugătoare. Este uşor a distruge şi a semăna haos, dar viaţa necesită stabilitate şi armonie”. Pe de altă parte, 96 de organizaţii etno-culturale din R. Moldova au semnat o scrisoare comună în care s-au arătat îngrijorate de protestele şi actele de vandalism care au avut loc în centrul Chişinăului. În scrisoare, membrii organizaţiilor etno-culturale menţionează că actele de vandalism din centrul capitalei nu au fost generate de dorinţa poporului, ci de interesele unor forţe politice care au dorit acapararea puterii cu forţa. Semnatarii scrisorii apreciază evenimentele de marţi drept ”o tentativă de discreditare a principiilor democratice şi a voinţei poporului, care duminică a votat pentru stabilitate şi integrare europeană”.

Doi moldoveni suspectaţi de organizarea protestelor, arestaţi în Ucraina

Doi cetăţeni moldoveni, suspectaţi de Chişinău că au organizat protestele din R. Moldova, au fost arestaţi pe aeroportul din Odesa, în sudul Ucrainei, a anunţat, joi, Parchetul General. ”Gabriel Stati şi Aurel Marinescu sînt căutaţi de forţele de ordine moldovene, pentru organizare de revolte şi acţiuni vizînd uzurparea puterii în R. Moldova”, a declarat purtătorul de cuvînt al Parchetului, Iuri Boicenko. Parchetul examinează cererea Parchetului General moldovean care doreşte extrădarea celor doi bărbaţi în ţara lor de origine. Gabriel Stati, om de afaceri şi tatăl său, Anatoli, controlează în special o societate petrolieră activă în Asia Centrală. Ei sînt consideraţi ca fiind apropiaţi ai Partidului Liberal.

Rusia a schimbat puţin tonul

Rusia a părut joi să schimbe tonul, cînd un important politician de la Moscova a sugerat pentru prima oară că la originea situaţiei de la Chişinău sînt probleme interne, care ţin atât de criza economică, dar şi de faptul că opoziţia este dezbinată, iar Voronin nu are încă un ”moştenitor”. Totuşi, analiştii ruşi avertizează că violenţele de la Chişinău ar putea influenţa soluţionarea crizei transnistrene. De altfel, un oficial rus a avertizat că, dacă R. Moldova va avea o conducere pro-România, atunci ar putea cere recunoaşterea Transnistriei de către Moscova.