OAMENI „OCUPAŢI”. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este o instituţie extrem de concentrată pe realităţile româneşti. De când cu disponibilizările şi majorarea birurilor, care au stabilizat deficitul, cei de la Finanţe au timp să se ocupe de proiecte ample şi cât se poate de inutile. Ultima realizare este un sistem de identificare a mecanismelor prin care sunt fraudate fondurilor europene, care va fi folosit de autorităţile de management ale diverselor programe cu finanţare comunitară. Studiul Finanţelor cuprinde 16 sisteme specifice de fraudă, clasificarea lor pornind de la premisa că există trei elemente care stau la baza furturilor - oportunitate, justificare şi presiune financiară. Este ceea ce MFP numeşte „triunghiul fraudei”.

FĂRĂ COMENTARII. Da, şi nouă ni se pare ironic faptul că Finanţele vorbesc de furt, dar nu râdeţi încă prea tare. Iată, în continuare, cum văd cei de la MFP şpaga, unul dintre cele 16 sisteme amintite mai sus. „Mita şi comisioanele ilegale semnifică darea sau primirea de obiecte de valoare, în vederea influenţării unui act oficial sau a unei decizii de natură comercială”, se arată în documentul Finanţelor. Atenţie însă - obiectele de valoare nu trebuie şi, adesea, nu sunt bani! „Ambiguitatea se menţine, ceea ce permite autorului să invoce diferite scuze. Mita poate veni sub formă de aşa-zise cadouri, „împrumuturi” sau plăţi în exces (spre exemplu, o plată de 500.000 euro pentru un apartament de 200.000 euro), utilizarea gratuită a unui autoturism, achiziţionarea unui apartament la preţuri preferenţiale etc (n.r. - sună cunoscut?)”, se arată în documentul Finanţelor.

BANALITĂŢI PE BANII NOŞTRI. După cum vă închipuiţi, realizarea studiului a necesitat alocare de resurse, aşa că nu putem să nu ne întrebăm dacă a fost justificată o asemenea cheltuială, în condiţiile în care „studiul” nu este decât o colecţie de banalităţi (după cum se observă în paragraful II). Nu în ultimul rând, unele „cadouri” prezentate în aceleaşi documente sunt valută forte în aparatul de stat - maşini luxoase pentru orice politruc care nu-şi permite propria benzină, locuinţe de protocol vândute pe câteva sute de lei, salarii în exces, plătite unor incompetenţi... Să mai continuăm?