Românii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş nu mai au mult până când vor trebui să le ceară voie ungurilor să poată ieşi pe stradă sau să poată vorbi româneşte în propria lor casă. Vorbim despre o problemă scăpată de foarte mult timp de sub control, o problemă a clasei politice româneşti, care i-a condamnat pe românii din cele trei judeţe pentru a-şi asigura acea majoritate parlamentară care să-i permită satisfacerea intereselor personale. Aşa s-a ajuns ca, în România anului 2014, Consiliul Judeţean Harghita să aibă tupeul fantastic de a propune un proiect ce ar urma să confere autonomie localităţilor cu populaţie majoritar românească din nordul judeţului. Potrivit proiectului, consiliile locale din opt localităţi harghitene, Subcetate, Sărmaş, Topliţa, Borsec, Bilbor, Gălăutaş, Tulgheş şi Corb, au convenit să se unească într-o asociaţie care va avea puterea decizională în problemele legate de sănătate, cultură, educaţie, agricultură, social, religios sau turism. “Prin asigurarea acestei independenţe decizionale am dorit să dăm un exemplu pozitiv întregii societăţi din România. Totul se va întâmpla cu respectarea legii. Bugetul pentru anul 2014 a fost elaborat în aşa fel încât asociaţia să îşi poată începe activitatea”, a declarat preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba. Interesant este că presa din judeţul Harghita vorbeşte despre „etnicii români“, care sunt majoritari în localităţile sus-menţionate. Este o situaţie care depăşeşte orice limită: să vorbeşti despre etnici români în România.