Maghiarii scornesc alte dezavantaje ale regionalizării

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Pentru că nu e pe placul lor

Maghiarii scornesc alte dezavantaje ale regionalizării

Administrație 09 Aprilie 2013 / 00:00 512 accesări

„DEZAVANTAJE“ Ne-am obişnuit deja ca maghiarii din România să-şi tot schimbe poziţia pe scena politică, să treacă de partea cui e la putere, să facă orice le satisface orgoliul şi interesele proprii. După ce au lăudat şi criticat proiectul regionalizării, în funcţie de cât de mult i-a avantajat ori dezavantajat, pentru că nu i-a mai băgat nimeni în seamă, maghiarii au adoptat o altă tactică. Şi-au mandatat trimisul în Parlamentul European - Iuliu Winkler - să vorbească despre dezavantajele aduse de regionalizare. El susţine că se face o „confuzie voită între politica de dezvoltare regională şi structura administrativă a României“. Winkler a declarat chiar că România nu are nevoie în acest moment de introducerea unui „nivel administrativ intermediar între judeţe şi Guvern“. Opinia sa păguboasă a fost însoţită şi de o explicaţie. „Cred că o asemenea înzestrare cu capacităţi administrative ale eventualelor regiuni nu ar aduce niciun efect pozitiv, pentru că ar mări birocraţia, ar îndepărta cetăţeanul de locul deciziei, ceea ce ar fi un lucru negativ. UE nu are niciun fel de solicitate în privinţa României în ceea ce priveşte competenţele administrative la nivelul regiunilor de dezvoltare“, a precizat europarlamentarul.

AVANTAJE REALE În replică, amintim că vicepremierul Liviu Dragnea a explicat care este motivul pentru care se doreşte implementarea proiectului regionalizării şi asta într-un termen cât mai scurt: „România ar putea atrage fondurile europene ce sunt destinate regiunilor, la care ţara noastră nu a avut acces până acum. Dacă nu facem regionalizarea acum pierdem foarte mulţi bani pentru că trebuie să ne înscriem cu astfel de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020“. În plus, el a explicat că odată cu regionalizarea se va descentraliza şi decizia administrativă, care nu va mai fi la centru ci mai aproape de cetăţean. Totodată, Dragnea a anunţat că Ministerul Dezvoltării a început să lucreze serios la competenţele şi atribuţiile care merg către regiuni, acesta fiind deja un alt calup de întrebări care se pune în toate mediile.

ANALIZE ŞI COMPARAŢII Chiar dacă există multe persoane care doresc ca proiectul regionalizării să eşueze, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a explicat, ieri, că finalizarea criteriilor de decupaj ale viitoarelor regiuni se află într-un stadiu avansat. „Trebuie să recunosc faptul că actualul desen regional din România are argumente serioase. Nu s-a finalizat analiza, mai sunt criterii care se iau în evaluare, continuă dezbaterile publice, dar se pare că ne îndreptăm cu paşi serioşi către asta“, a declarat Dragnea. El a spus că în acest moment se discută despre includerea Bucureştiului în regiunea Muntenia, fapt care, dacă s-ar realiza, ar conduce la implementarea a doar şapte regiuni de dezvoltare. „Regiunea Muntenia este singura regiune unde cel mai important pol de creştere, Bucureştiul, absoarbe foarte multe energii, resurse umane, financiare, investiţii din regiune fără ca nimic din aceste beneficii să se întoarcă în regiune“, a spus Dragnea. El a precizat că, în paralel cu analiza ministerului pe care îl conduce, s-a desfăşurat şi un sondaj care a relevat faptul că cetăţenii au „aproape“ aceeaşi viziune în ceea ce priveşte stabilirea oraşelor reşedinţă de regiune. Dragnea a admis că vor exista însă şi situaţii unde decizia va fi greu de luat, respectiv între Sibiu şi Braşov, între Constanţa şi binomul Brăila-Galaţi sau între Ploieşti şi Piteşti. El a mai spus că el susţine ideea desfăşurării unor alegeri pentru şefii regiunilor în 2013, care să fie „indirecte“, în sensul în care aceştia ar urma să fie desemnaţi de către aleşii locali din toată regiunea.



12