În cursa neînţelegerilor privind grilele de salarizare şi, respectiv, coeficienţii de ierarhizare aferenţi, se înscrie, pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe, şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC). Ministerul Muncii a cerut Justiţiei să coboare nivelul salariilor propuse în grila de salarizare cu 30%, pentru ca veniturile magistraţilor să nu depăşească, cu tot cu sporuri, indemnizaţia preşedintelui ţării, a declarat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Octavian Ojog, explicînd că, ieri, după întîlnirea de la Ministerul Muncii, că reprezentanţii celor două instituţii nu au ajuns la o înţelegere privind grila de ierarhizare. Ojog a explicat că propunerile de salarii, făcute de MJLC, au fost elaborate în baza articolului 7 din proiectul de lege privind salarizarea unitară, care prevede la aliniatul 1 că „diferenţierea salariilor de bază, respectiv a soldelor de funcţie pentru personalul militar se realizează prin utilizarea unor coeficienţi de ierarhizare cuprinşi în intervalul 1, pentru muncitorul necalificat şi 15, pentru funcţia cea mai înaltă utilizată în cele trei autorităţi, respectiv autoritatea legislativă, autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească”. Acelaşi articol stabileşte, la aliniatul 2, că diferenţierea indemnizaţiei persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică şi a indemnizaţiei magistraţilor se va face în mod corespunzător cu cele prevăzute la aliniatul 1. Astfel, MJLC a făcut propunerea privind nivelul salariului de bază la care ar fi trebuit să se adauge sporurile care nu trebuie să depăşească 30% din salariu, însă Ministerul Muncii a cerut o nouă propunere, prin care să fie coborît nivelul de ierarhizare, astfel încît în coeficientul 15 să fie cuprinse şi sporurile. Secretarul de stat de la Justiţie a precizat că reprezentanţii Ministerului Muncii au atras atenţia că stabilirea salariului de bază la nivelul 15 nu mai permite acordarea de sporuri, întrucît ar fi depăşit coeficientul maxim stabilit prin lege. Pentru funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete nu se mai prevăd sporuri în afara salariului de bază, întrucît acestea ar face ca veniturile să depăşească limita coeficientului stabilit pentru fiecare grad de jurisdicţie. De exemplu, potrivit dorinţei unor reprezentanţi ai Ministerului Muncii, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al cărui salariu s-a stabilit la coeficientul 15, nu beneficiază de sporul de doctorat, în schimb magistraţii care nu au funcţii de conducere, au acest spor, susţin surse oficiale. Neacordarea de sporuri şefilor de instanţe şi parchete ar putea genera vacantări ale funcţiilor de conducere din sistemul judiciar, au precizat surse oficiale. În aceste condiţii, dacă s-ar ţine cont de propunere, şi ar fi coborîtă grila de ierarhizare, ar însemna că judecătorul de judecătorie, care în prezent are coeficientul de ierarhizare 8,85, ar fi pe aceeaşi treaptă cu grefierul cu studii medii, coeficientul de ierarhizare urmînd să coboare la şase şi ceva. Pe de altă parte, secretarul de stat de la Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a precizat că a fost vorba de o neînţelegere. “Cei de la Justiţie sînt singurii care au înţeles în acest fel articolul respectiv. Era clar că trebuie să se încadreze în acea ierarhie de la 1 la 15. Nu cred că un preşedinte de judecătorie ar putea cîştiga, cu toate sporurile, mai mult decît preşedintele României”, a explicat secretarul de stat Valentin Mocanu, cea mai înverşunată voce de la masa negocierilor în ceea ce priveşte salariile magistraţilor. Surse oficiale afirmă că Mocanu a pierdut procese în instanţă, ceea ce ar explica atitudinea sa de respingere a propunerilor care îi vizează pe magistraţi. Mocanu a afirmat că speră ca reprezentanţii MJLC vor veni, la întîlnirea de astăzi, cu o nouă propunere. Ojog a spus că problema derivă şi din faptul că sînt 26 de funcţii care trebuie incluse în intervalul 8,85 - 15. “Avem foarte multe funcţii într-un spaţiu îngust şi se suprapun. (…) Nu ne permitem să creionăm o lege proastă. Trebuie să găsim o formulă să iasă bine pentru că nu facem o lege pentru situaţie de criză, este o lege pe termen lung. Trebuia ca aceste coborîri să se facă treptat sau să renunţăm la anumite funcţii din sistem şi apoi să se facă ierarhizarea”, a explicat Ojog. Astăzi, grupul de lucru privind legea unică de salarizare la care participă reprezentanţii tuturor ministerelor, precum şi ai confederaţiilor sindicale se va reuni, din nou, la sediul Ministerului Muncii.