Bine, bine, dar noi la cine ne raportăm? Cutremurul provocat de Curtea Constituțională și ulterior de Guvern în sânul celor a căror muncă implică filajul, prin scoaterea în afara legii a interceptărilor și interceptărilor ambientale puse la cale de Serviciul Român de Informații și reinventarea acestui mod de a obține probe, a generat reacții diverse atât în țară, cât și la nivel internațional. Și în România, dar și dincolo de hotare, sunt persoane și instituții care salută faptul că, într-un final, Guvernul a dat SRI atribuții de organ de urmărire penală, dar sunt și oponenți ai acestora care consideră întreaga manevră ca fiind un pas înapoi pentru România și o întoarcere către perioada comunistă, când Securitatea avea de asemenea atribuții privind cercetarea penală. Culmea, cel mai mare fan al măsurii guvernamentale privind noile puteri date SRI este reprezentat de SUA, care au și lăudat Executivul Cioloș pentru ordonanța emisă. De cealaltă parte se află asociațiile de magistrați, care critică din toți rărunchii interferența Serviciilor în actul juridic. Cât despre argumentele folosite de membrii Cabinetului Cioloș în favoarea încălcării dreptului românilor la viață privată, până și Edward Snowden a avertizat că guvernele se folosesc prea des de tema terorismului pentru a-și spiona în voie propriii cetățeni.

Asociaţia MEDEL - Magistrats Europeens pour la Democratie et les Libertes (Asociația Magistraților pentru Democrație și Libertăți) - solicită respectarea independenţei Justiţiei şi "încetarea de îndată a oricăror influenţe ale serviciilor secrete în Justiţia din România", printr-o rezoluție adoptată la Pisa pe 12 martie.

Rezoluţia MEDEL a reiterat afirmaţia generalului SRI Dumitru Dumbravă, care a spus că instanţele au devenit "câmp tactic" pentru acest serviciu secret de informaţii, că tuturor judecătorilor li se face profiling după "pattern-uri" şi că, în prezent, SRI îşi "menţine interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze". "Acest lucru ridică îngrijorări serioase cu privire la integritatea sistemului judiciar în ansamblul său, precum şi cu privire la independenţa acestuia. La aproape un an de când acest scandal a izbucnit, autorităţile române nu au clarificat implicarea SRI în procesul judiciar", se afirmă în rezoluţie, conform UNJR. De asemenea, în rezoluţie se mai arată că actualul director al SRI a declarat public că acest serviciu de informaţii este în parteneriat cu procurorii în efectuarea anchetelor penale, o activitate care nu le este permisă de lege. În acelaşi timp, invocând proceduri clasificate şi protocoale secrete, autorităţile române nu au reuşit să explice într-un mod transparent felul în care au desfăşurat verificările ce au condus la concluzia că nu există agenţi sub acoperire ai unui serviciu secret în rândul magistraţilor, se mai spune în rezoluţie. Magistraţii europeni atrag atenţia că, "în contextul în care SRI este parte activă în urmărirea penală şi pare, de asemenea, implicat în instanţele de judecată, coroborat cu eşecul autorităţilor de a clarifica în mod transparent aceste aspecte, acest lucru ridică îndoieli serioase cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi garantarea unui proces drept şi echitabil pentru orice persoană acuzată de către stat".