Preşedintele iranian a cerut la predica rostită cu ocazia rugăciunii de vineri, pedepsirea tuturor liderilor opoziţiei pentru tulburările ce au urmat realegerii sale contestate la alegerile prezidenţiale din 12 iunie. “Ar trebui întreprinse acţiuni serioase împotriva liderilor opoziţiei şi a principalilor instigatori ai incidentelor. Cei care au provocat, organizat şi pus în practică doctrina duşmană ar trebui înfruntaţi cu femitate”, a declarat Ahmadinejad în predica difuzată de postul de radio. Este prima cerere în acest sens a preşedintelui ultraconservator, a cărui realegere a fost mult timp contestată de concurenţii săi electorali, în special de conservatorul moderat Mir Hossein Moussavi şi de reformatorul Mehdi Karubi, care au denunţat fraude la scrutinul prezidenţial. Anterior declaraţiei lui Ahmadinejad, şi alţi responsabili ai regimului au cerut sancţionarea opozanţilor, de pildă liderul religios Ahmad Khatami, ale cărui vederi exprimă, în general, pe cele ale ultraconservatorilor sau Yadwollah Javani, şeful biroului politic al Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului.

Manifestaţii de stradă, fără precedent de la Revoluţia Islamică din 1979, au avut loc la Teheran pentru a protesta faţă de victoria lui Ahmadinejad, obţinută din primul tur de scrutin, victorie validată de ghidul spiritual al regimului, ayatollahul Ali Khamenei. Manifestaţiile au fost sever reprimate de autorităţi. Din cele 4.000 de persoane arestate, 300 sînt încă în arest, potrivit surselor oficiale, care au furnizat, pe de altă parte, un bilanţ de 30 de morţi. Opoziţia are însă o listă cu 69 de persoane ucise. De la 1 august, aproape 140 de persoane, inclusiv reprezentanţi ai taberei reformatoare, compar în faţa Tribunalului Revoluţionar, fiind judecate pentru implicarea lor în mişcarea contestatară. Printre acestea se numără şi un fost ministru, personalităţi politice de prim-plan, jurnalişti şi profesori universitari. Acest proces, încă în desfăşurare, a fost denunţat de opoziţie şi de comunitatea internaţională ca fiind o înscenare judiciară. Mehdi Karubi a denunţat, recent, violurile şi tortura la care au fost supuşi manifestanţii închişi. Acesta a prezentat dovezi la 24 august membrilor unei comisii parlamentare care evaluează situaţia manifestanţilor arestaţi. La sfîrşitul lunii iulie, oficialii de la Teheran au închis închisoarea Kahrizak după moartea a cel puţin doi deţinuţi. Presa susţine că decesul lor a survenit în urma rănilor căpătate în detenţie, autorităţile au pus însă vina pe o bacterie misterioasă.

În predica sa vineri, preşedintele iranian a cerut SUA să se delimiteze de politicile precedentelor administraţii privind conflictul din Orientul Mijlociu, la o zi după ce Israelul a cerut sancţiuni mai dure împotriva regimului de la Teheran din cauza programului său nuclear. Administraţia americană ar trebui să ştie că orice plan de pace în Orientul Mijlociu nu poate ignora drepturile palestinienilor, a adăugat el. Iranul nu recunoaşte Israelul, iar preşedintele Ahmadinejad lansează periodic atacuri violente împotriva statului evreu. Israelul, la rîndul său, acuză Iranul că vrea să obţină bomba atomică, sub acoperirea unui program nuclear civil, fapt dezminţit de Teheran şi nu a exclus un atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene.