Peste jumătate din suprafaţa României este vulnerabilă sau potenţial vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, însă cele mai recente monitorizări arată că 90% dintre probele luate conţin nitraţi sub limita maximă admisă. România trebuie să implementeze şi să respecte Directiva Comisiei Europene 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, iar Administraţia Naţională \"Apele Române\" (ANAR) este instituţia care are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă, \"pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole\". ANAR a anunţat, ieri, că în anii 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi zece bazine hidrografice, \"ceea ce înseamnă o suprafaţă de 1.217.147 de hectare, adică circa 8,20% din totalul suprafeţei terenurilor agricole. În perioada 2004-2007 însă, avînd în vedere cerinţele directivei CE, redelimitarea zonelor vulnerabile a impus extinderea suprafaţelor declarate ca vulnerabile, incluzînd şi zonele potenţial vulnerabile, \"la 58% din suprafaţa ţării\". \"Astfel, la nivel naţional, s-au identificat un număr de 1.963 de localităţi, reprezentînd 137.565 kilometri pătraţi, adică circa 58% din suprafaţa ţării\", spun reprezentanţii ANAR. Totuşi, ANAR anunţă că a monitorizat concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane pentru un număr de 1.301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru un număr de 1.373 puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 - 2007. În condiţiile în care limita maximă admisă de nitraţi în apă este de 50 de miligrame la litru, din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi rezultate în urma activităţilor agricole şi care se reflectă în calitatea apelor subterane, Raportul ANAR către Comisia Europeană arată că 89,22% dintre mostrele recoltate au valori medii sub limită, iar 75,31% dintre acestea nu trec niciodată de limita impusă de CE. \"Concentraţii ridicate de azotaţi sînt înregistrate în apele subterane situate în Cîmpia Română sau Cîmpia de Vest, şi mai puţin în zona de podiş\", spun reprezentanţii instituţiei. ANAR explică şi care sînt cauzele poluării pînzei freatice cu azotaţi, arătînd că cele două surse majore, \"cu pondere importantă\", sînt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de către precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii sau apa de suprafaţă în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi. Referitor la apele de suprafaţă, ANAR susţine că pe rîuri există puţine cazuri de depăşire a limitei maxime admise, \"concentraţii mai ridicate de azotaţi fiind înregistrate, în general, în secţiunile localizate pe rîurile mici nepermanente, cu debite reduse, din Cîmpia Română şi din Dobrogea\". Calitatea apei lacurilor naturale şi a celor din baraje este chiar mai bună, susţine ANAR, arătînd că valorile aici sînt, în general, sub 40 de miligrame de nitraţi la litrul de apă.

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, ANAR anunţă că este \"în curs de finalizare\" un ordin privind aprobarea programelor de acţiune ce cuprind \"măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile în următorii patru ani\".