Administraţia George W. Bush adoptă pe ultima sută de metri o serie de măsuri controversate menite să favorizeze mai mulţi susţinători ai săi şi să submineze mandatul lui Barack Obama. Zeci de noi reglementări despre care criticii susţin că vor diminua siguranţa locurilor de muncă, vor polua mediul, vor promova utilizarea armelor de foc, au fost deja introduse, promovînd interesele marilor industriaşi din domeniul energetic şi minier care l-au sprijinit pe preşedintele Bush. Măsurile acoperă o paletă largă de politici şi multe dintre ele vizează protecţia mediului. Măsurile au scandalizat numeroase organizaţii, dar adoptarea lor este posibilă datorită unei prevederi legale ce permite introducerea, pe ultima sută de metri, a unor măsuri în Codul Reglementărilor Federale. Acestea nu trebuie neapărat aprobate de Congres. Cum era de aşteptat Casa Albă neagă că aceste reglementări sabotează noua administraţie, argumentînd că acestea erau analizate de mult. Echipa lui Obama va fi supusă unui proces lung şi greoi pentru a le anula.

Preşedintele ales Barack Obama l-a numit pe oficialul pentru locuinţe al oraşului New York, Shaun Donovan, în fruntea Ministerului pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană. Acesta a apelat astfel la un fost oficial al administraţiei Clinton pentru a-l ajuta în lupta împotriva impactului crizei economice asupra oraşelor. Barack Obama a făcut anunţul în acest weekend, în timpul discursului său radiofonic de sîmbătă. Acesta a lăudat rolul jucat de Shaun Donovan în crearea cel mai mare plan pentru locuinţe din ţară. În calitatea sa de comisar al Departamentului pentru Păstrarea şi Dezvoltarea Locuinţelor din New York, Donovan a pus la punct un program în valoare de 7,5 miliarde de dolari, care a oferit locuinţe acceptabile pentru 500.000 de locuitori ai marelui oraş american.

Totodată, preşedintele ales şi-a avertizat echipa că va demite pe oricine i-ar implica administraţia într-un scandal de corupţie, cu cîteva săptămîni înainte de arestarea, pentru fapte de corupţie, a guvernatorului de Illinois, Rod Blagojevich. Ameninţarea demiterii planează asupra unor membri importanţi ai echipei sale, implicaţi în cazul guvernatorului de Illinois, Rod Blagojevich, care este cercetat pentru că ar fi încercat să vîndă postul vacant al lui Obama din Senat. Barack Obama este supus unor presiuni pentru a preciza clar care sînt legăturile între echipa sa şi Rod Blagojevich, ale cărui convorbiri au fost interceptate de FBI.

Europa are mari aşteptări de la administraţia Obama

Ţările de pe Bătrînul continent au preluat iniţiativa pentru rezolvarea crizei financiare mondiale scăpate de sub control în 2008, profitînd de responsabilitatea SUA în acest dezastru, dar aşteptînd învestirea preşedintelui american ales, pentru a concretiza eforturile în acest sens. „Pentru prima dată în istoria financiră, planurile elaborate în UE sînt cele care au inspirat măsuri luate ulterior şi în alte ţări, printre care şi SUA”, declara recent şeful statului francez, Nicolas Sarkozy. Timp de nouă luni, guvernele europene au considerat iniţial criza financiară, care a început în SUA în domeniul imobiliar, ca fiind un fenomen american. Criza a curpins treptat băncile, în septembrie, după falimentul Lehman Brothers, statele reacţionînd disparat, fără a se îngrijora de consecinţele iniţiativelor lor de ajutorare a băncilor naţionale. Gravitatea situaţiei a impus în final o soluţie coordonată: circa 2.000 de miliarde de euro au fost alocate pentru salvarea sistemului. Această situaţie le-a permis să îl determine pe preşedintele Bush, foarte reticent la început, să organizeze în noiembrie un summit al marilor state din cadrul G20 la Washington, pentru a începe reglementarea unui sistem financiar discreditat după mai mulţi ani de speculaţii.

Marile puteri trebuie să încerce să realizeze în prezent o reformă pentru primele luni ale lui 2009, într-un context nou în SUA, unde îşi va prelua atribuţiile democratul Barack Obama, mult mai dispus să reglementeze pieţele financiare decât actualul lider de la Casa Albă. Transformarea crizei financiare într-una economică generalizată favorizează urgentarea eforturilor comune de o parte şi de alta a Atlanticului şi concomitent pe două fronturi: planurile de relansare şi reglementarea pieţei. De altfel, un plan a cărui valoare ar putea ajunge pînă la 1.000 de miliarde de dolari, în doi ani, pentru a stimula economia americană, este luat în considerare de către viitoarea administraţie. Echipa lui Obama avea în vedere, la sfîrşitul lunii noiembrie, un plan de susţinere a economiei de aproximativ 500 de miliarde de dolari, dar, luînd în considerare situaţia dificilă în care se află economia SUA, suma vehiculată anterior este considerată insuficientă. Economiştii au considerat, în primă instanţă, că Barack Obama va susţine un pachet de măsuri pentru sprijinirea economiei cu o valoare de 750 de miliarde de dolari, adică aproape 5% din Produsul Intern Brut al SUA. Mai multe detalii legate de acest plan, le-ar putea furniza chiar preşedintele ales săptămîna viitoare.