În ultimii zece ani, pădurile din România au luat drumul străinătăţii. Potrivit statisticilor, peste 30 de milioane de tone de lemn s-au exportat doar în ultimii ani, în țări ale Africii, Asiei şi Americii. S-au tras nenumărate semnale de alarmă în privința jafului din pădurile țării, s-au făcut anchete jurnalistice, s-au arătat cu degetul ilegalitățile comise de mari companii și s-au cerut investigații, însă tăierile au continuat. Cu toate acestea, țara noastră încă se poate mândri că are păduri de vis. Nouă păduri virgine ale României, însumând peste 24.000 de hectare de păduri valoroase de fag, au intrat în patrimoniul UNESCO. Decizia a fost luată în 7 iulie, în cadrul reuniunii de la Cracovia. Alături de pădurile din România, în patrimoniul UNESCO au mai fost incluse şi păduri situate tot în Munţii Carpaţi, în alte ţări europene.

Ca să intre în patrimoniul UNESCO, în pădurea respectivă trebuie să existe arbori de toate stadiile și, odată intrată în atenția UNESCO, zona este complet protejată și trebuie conservată exact în starea în care se află. Arborii pot fi tăiaţi numai dacă sunt bolnavi şi în pericol de prăbuşire. Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a anunțat că, din cele 24.679,4 hectare de păduri virgine de fag declarate sit al Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, 24.341,3 hectare se află în proprietatea publică a statului și sunt administrate de Romsilva, iar 338,1 hectare se află în proprietate privată. Siturile aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled - Valea Cernei, cu o suprafață de 10.321,7 hectare, în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, 4.294,2 hectare, în Parcul Național Cozia, cu 3.411,1 hectare, și trei alte situri: Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groșii Țibleșului, de 346,3 hectare, și codrii Strâmbu-Băiuți, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat și Codrul secular Șinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.