Politicieni şi artişti au cerut, luni, autorităţilor de la Berlin să le permită să reconstruiască secţiunea din Zidul Berlinului care a rezistat cel mai mult în timp, înainte să se degradeze total, pentru a rămîne ca o mărturie a istoriei întunecate a oraşului.

În primăvara lui 1990, cînd majoritatea locuitorilor dorea să dărîme cel mai detestat simbol al oraşului, 118 artişti din 24 de ţări au venit la Berlin pentru a realiza picturi murale pe o secţiune cu lungimea de 1.300 de metri din zid, care a devenit East Side Gallery. La exact 46 de ani de construirea zidului în jurul Berlinului de Vest capitalist - oficial, pentru a-i proteja pe esticii comunişti de influenţa capitaliştilor, dar, de fapt, pentru a-i împiedica să fugă - galeria de artă ad-hoc este una dintre cele mai importante atracţii turistice din Berlin. Totuşi, armătura de oţel din interiorul zidului rugineşte, iar vîntul, ploaia şi poluarea - la care se adaugă ani de acte de vandalism - au făcut unele dintre lucrări de nerecunoscut. Aproximativ trei milioane de euro au fost adunaţi pentru a plăti lucrările de reconstrucţie, dar autorităţile oraşului nu şi-au dat încă acordul. Multe dintre cele 106 picturi din galerie, inspirate de căderea comunismului din Germania de Est, au devenit imediat simboluri, recunoscute în întreaga lume. Dar, în euforia momentului, nu s-a dat prea mare atenţie viitorului. Celebra pictură ce îi înfăţişează pe liderul est-german Erich Honecker şi pe cel sovietic Leonid Brejnev în timp ce se sărută tovărăşeşte este plină de găuri, iar faţa lui Brejnev este străbătută de o crăpătură în zid. Repararea structurii zidului ar însemna ca picturile să fie distruse şi refăcute.

Dar, majoritatea locuitorilor pare să aibă obiecţii privind restaurarea unui simbol atît de detestat. Un studiu realizat de ziarul berlinez “Tagesspiegel” a arătat că doar 27% dintre respondenţi sînt de acord cu lucrarea.