Creşterea salariului minim la 540 lei împarte analiştii în două tabere: o parte din ei susţin că efectul benefic asupra economiei ar fi sporirea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale cu 128 milioane lei, în timp ce alţii consideră că o nouă creştere a salariilor ar face ca inflaţia să scape de sub control. \"Nu înţeleg de ce Executivul refuză să accepte solicitările sindicaliştilor, în condiţiile în care majorarea salariului minim de la 500 lei la 540 lei ar avea ca efect o creştere a inflaţiei cu maximum 0,2%. Avantajele acestei majorări ar fi însă multiple, iar cea mai importantă ar fi creşterea bazei de impozitare şi implicit a bugetului asigurărilor sociale. Veniturile destinate pensiilor ar creşte, astfel, cu 128 milioane lei\", a explicat specialistul în taxe şi impozite, avocatul Gabriel Biriş. „Singurii care au de cîştigat de pe urma menţinerii salariului minim la 500 lei sînt angajatorii, care vor continua să le ofere salariaţilor diferite beneficii \"în plic\" pentru a ocoli plata taxelor, este de părere Biriş. \"Majorarea salariului minim cu 40 lei ar fi resimţită în proporţie destul de mică în creşterea inflaţiei, însă ar avea ca efect păstrarea puterii de cumpărare a populaţiei după creşterile consecutive ale preţurilor din ultima perioadă\", susţine şi directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea. El a mai spus că Guvernul ar putea să elimine, în totalitate, efectele inflaţioniste prin reducerea unor cheltuieli bugetare şi ar avea de cîştigat ca urmare a creşterii contribuţiilor la asigurările sociale. La polul opus, analistul financiar Bogdan Baltazar susţine că majorarea salariilor cu 8% ar spori foarte mult presiunile inflaţioniste şi ar aduce dezavantaje enorme economiei româneşti. \"Dezavantajele ar fi enorme în raport cu eventualele cîştiguri pe care le-ar putea aduce această măsură întrucît inflaţia ar fi scăpată de sub control. Din păcate angajaţii cu salariile cele mai mici din economie au de suferit de pe urma dublării salariilor din administraţia publică, care au inflamat inflaţia în ultimul an. O altă majorare nu se mai poate face acum pentru că s-ar ajunge la o nouă sarabandă a preţurilor\", a afirmat Baltazar. Reamintim că guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a atras atenţia în repetate rînduri asupra riscurilor inflaţioniste pe care le atrag majorările salariale. Preţurile au înregistrat o creştere anuală de 8,64% în martie, cel mai înalt nivel din acest an, iar cei mai mulţi analişti economico-financiari anticipează o inflaţie de peste 9% în iulie, pe seama noilor scumpiri la energia electrică şi gaze naturale de la începutul acestei luni. Sindicaliştii nu sînt mulţumiţi cu creşterea de 40 lei a salariului minim pe economie (pe care Executivul oricum a refuzat-o), ei plusînd cu încă 60 de lei, la pragul de 600 lei nivelul noului salariu minim. Sindicaliştii se întîlnesc, azi, cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) pentru a cere majorarea salariului minim la 600 lei, după ce Executivul a refuzat să accepte majorarea salariului minim la 540 lei, începînd cu 1 iulie. Reamintim că vineri au fost organizate pichetări în zece judeţe din ţară, unde au participat, în total, aproape 500 de sindicalişti de la CNSLR Frăţia şi Cartel ALFA. Sindicatele vor organiza şi azi, alte 12 pichete în faţa prefecturilor din judeţele Botoşani, Caraş-Severin, Dîmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Hunedoara, Mureş, Olt, Prahova, Tulcea şi Timiş. Negocierile dintre sindicate şi Guvern privind majorarea salariului minim s-au încheiat la mijlocul săptămînii trecute, după ce reprezentanţii Executivului au decis ca salariul minim să rămînă, cel puţin pînă la sfîrşitul acestui an, la nivelul de 500 lei, potrivit ministrului Muncii, Paul Păcuraru. \"Există riscul de escaladare a inflaţiei, ca urmare a creşterii salariale nesusţinute de productivitatea muncii\", a motivat Păcuraru decizia Guvernului de a îngheţa salariul minim.