Poliţia finlandeză a anunţat că o creştere alarmantă a numărului cerşetorilor din capitala ţării. Se estimează că în regiunea Helsinki sînt aproximativ o sută de cerşetori, în principal de etnie rrom, originari din România, aceştia adoptînd diverse metode de cerşit, de la cîntat în stradă la vîndut flori şi mărunţişuri, practici care cîteodată devin agresive. Cerşetorii străini, în principal de etnie rrom, originari din România, continuă să se strîngă în Helsinki şi în împrejurimi. Potrivit unui chestionar trimis de municipalitatea din Helsinki către 15 oraşe din Finlanda, numărul de cerşetori din această ţară este acelaşi ca anul trecut. În Helsinki însă, numărul acestora pare a fi crescut faţă de anul trecut. Autorităţile nu au statistici clare în privinţa numărului lor, din cauza mobilităţii cerşetorilor. Anul trecut, poliţia din Helsinki estima că sînt 50 de cerşetori.

Informaţii îngrijorătoare vin şi de la Viena, unde s-ar părea că cerşetorii sînt coordonaţi de grupuri de crimă organizată din Europa de Est, care au început să aducă oameni cu diverse handicapuri din România şi Bulgaria. Aceste grupuri de crimă organizată au reacţionat la o lege intrată în vigoare anul trecut, care interzice folosirea copiilor la cerşit şi au adus persoane cu handicap din România şi Bulgaria, pe care le-au obligat să cerşească în staţii de metrou şi pe străzile aglomerate, în zonele comerciale. Aceştia cerşesc mai multe ore pe zi, după care sînt obligaţi să dea banii traficanţilor, care le lasă o sumă foarte mică. Pe 4 iunie 2008, în Austria a fost adoptată o lege care interzice folosirea minorilor sub 14 ani la cerşit. În luna martie, o grupare infracţională a traficat 16 copii, pe care i-a obligat să cerşească în stradă, dar poliţia a reuşit să desfiinţeze imediat reţeaua. În Austria, cerşetoria, atît timp cît nu este agresivă sau intruzivă, este o practică legală.

Şi autorităţile din Berlin se tem de un aflux de imigranţi romi din România, după instalarea în oraş a unui grup de 80 de români de etnie rrom, care au vize turistice pentru 90 de zile, dar care au cerut locuri de muncă şi azil. Grupul a lăsat autorităţile capitalei germane perplexe după ce, într-un interval de două săptămîni, s-au instalat într-un parc, o tabără de artişti, apoi într-o biserică catolică, iar în prezent în locuinţele sociale din Spandau. Aceştia au cerut locuri de muncă şi azil, dar niciun departament al municipalităţii nu şi-a asumat responsabilitatea pentru ei. Problemele pe care acest grup le ridică autorităţilor locale ar putea reprezenta un averitsment asupra unor posibile viitoare probleme de imigraţie. Germania şi alte ţări „vechi” ale UE nu au deschis complet piaţa lor de muncă mîinii ieftine de lucru de pe piaţa muncii din „noile” ţări care au aderat în 2004 şi 2007, în pofida faptului că cetăţenii europeni pot circula liber în blocul european. Guvernul federal german, care a anunţat iniţial liberalizarea acestei pieţe la 1 mai, a decis în luna aprilie să menţină aceste interdicţii pînă în 2011.