Circa 60% dintre francezi apreciază că liderii politici sînt "mai degrabă corupţi", în timp ce 96,5% susţin că nu ar vota un candidat anchetat de justiţie, potrivit unui sondaj publicat înaintea alegerilor prezidenţiale din primăvara anului 2007. O treime dintre persoanele chestionate apreciază că există mai multă corupţie în prezent decît în trecut, potrivit sondajului realizat de institutul ISL, ale cărui rezultate au fost publicate joi în cotidianul "La Croix".

Peste două treimi dintre respondenţi consideră că există un nivel ridicat de corupţie în principalele instituţii publice. Astfel, 77,9% cred că există multă sau destul de multă corupţie în Guvern, 69,1% văd acest flagel social şi la nivelul preşedinţiei republicii, în timp ce 68% consideră că şi deputaţii sînt corupţi. Francezii se declarară dispuşi să denunţe un act de corupţie în proporţie de 61,2%, în timp ce 30,7% ar refuza. Actele de corupţie caracteristice, precum presiunea făcută de un ministru asupra unei companii pentru a-i oferi fonduri de campanie sau mituirea unui ofiţer de poliţie pentru a nu primi o amendă considerabilă, sînt respinse categoric de francezi în proporţie de 80%. Alte acte de corupţie sînt însă apreciate ca fiind mai puţin grave. Cererea unei scrisori de recomandare din partea unui oficial pentru a obţine un loc la grădiniţă este considerat un gest puţin grav de către 44,5% dintre respondenţi şi deloc grav de 27, 9%. Să uzezi de relaţii publice pentru a găsi un loc de muncă unui prieten este, de asemenea, un act considerat deloc sau puţin grav de către 70,2% dintre francezi. În total, un sfert dintre francezi condamnă explicit toate formele de corupţie, în timp ce trei sferturi le tolerează deoarece sînt considerate ca avînd puţină importanţă, deoarece sistemul funcţionează astfel.

În ultima vreme, scena politică franceză a fost marcată de o serie de scandaluri de corupţie sau de finanţare ilegală a campaniilor electorale. După deja menţionatul Bruno Megret, chiar şi soţia sa, Catherine, a fost condamnată de un tribunal din Marsilia pentru folosirea banilor publici la finanţarea campaniei soţului, în 2002. Alţi patru foşti oficiali din oraşul Vitrolles, unde Catherine Megret era primar, au primit sentinţe mai uşoare. Totodată, Guvernul francez a autorizat audierea ca martor a ministrului francez al Apărării, Michele Alliot-Marie, în afacerea Clearstream. În acest scandal care îl vizează pe principalul candidat al dreptei franceze la alegerile prezidenţiale, Nicolas Sarkozy, actualul ministru de Interne, este implicată banca luxemburgheză Clearstream. Ministrul Apărării va trebui să precizeze cînd a fost informat de punerea în circulaţie a listei de conturi deschise la banca luxemburgheză Clearstream. Lista vizează personalităţi din domeniul industriei şi cel al politicii, care ar fi primit bani în cadrul vînzării unor fregate către Taiwan, în 1991. În primăvară, aceste denunţuri calomnioase i-au afectat imaginea premierului francez Dominique de Villepin care, de asemenea, şi-a exprimat dorinţa de a fi audiat de judecători. Şi fostul premier francez, Jean-Pierre Raffarin a fost audiat joi, în calitate de martor, de cei doi magistraţi în cazul Clearstream.