INFERNUL SUNT CEILALŢI Nu am judecat niciodată pe nimeni în funcţie de religie şi culoare, nu am întâlnit niciodată personal astfel de persoane şi nici nu aş fi crezut că un astfel de comportament ar reprezenta altceva decât o manifestare izolată. Iată însă că există concetăţeni care se dovedesc intoleranţi faţă de minorităţile etnice sau religioase, au tendinţa de a respinge tot ceea ce este diferit, fie că este vorba de preferinţe sexuale, de etnie sau de religie, sugerând o societate închisă şi cu o disponibilitate redusă de a accepta minorităţile. Concluzia unui studiu efectuat de Fundaţia Soros mă intrigă şi mă întristează!

Potrivit studiului intitulat ”Religie şi comportament religios”, unul din şase români nu ar dori să aibă vecini musulmani, evrei şi maghiari, iar mai mult de jumătate din populaţia României nu ar dori să aibă vecini homosexuali. Grupul etnic majoritar format din români este mai intolerant decât grupurile etnice minoritare. Raportat la religie, datele indică o similaritate surprinzătoare a nivelului de intoleranţă între două grupuri extrem de diferite: respondenţii de religie ortodoxă şi ateii, care sunt cei mai intoleranţi. Romii şi sectanţii sunt respinşi de o treime din români, fiind a doua mare categorie respinsă de români. Romii sunt singura minoritate respinsă de persoane cu educaţie superioară, persoanele cu cel puţin câţiva ani de facultate fiind mult mai intolerante decât media cu această minoritate. Cum este posibilă însă o astfel de atitudine într-o ţară în care trăiesc un număr foarte mare etnii?! Nu există provincie istorică a ţării în care românii să nu aibă o istorie de convieţuire paşnică cu cel puţin trei etnii diferite, cu care împărtăşesc un destin istoric comun sau religia.

TINEREŢE ÎNTR-O SINGURĂ DIRECŢIE Analiza profilului celor care resping minorităţi arată o tendinţă îngrijorătoare, adaugă autorii studiului, persoanele sub 30 de ani sunt mai intolerante decât cele peste 30 de ani. În geografia intoleranţei, Moldova şi capitala Bucureşti sunt cele mai intolerante regiuni. Cea mai tolerantă regiune a ţării este Banat – Crişana - Maramureş. Studiul a fost realizat în cadrul programului Studii Electorale Româneşti ale Fundaţiei Soros, pe un eşantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă, cu o eroare de +/- 2,9% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese în perioada 1 - 21 iunie 2011. Studiul este prima analiză completă a fenomenului religios la nivelul populaţiei României, care pune sub lupă valorile, comportamentele şi raportarea la politici şi viaţă politică la nivelul celor mai importante confesiuni întâlnite în România.

PROTEST CIVIC Românii sunt şi foarte sensibili la imaginea pe care o are restul lumii despre ei. Seria de ironii şi glume făcute în mass-media franceză pe seama comportamentului unora dintre concetăţenii noştri a fost foarte rău primită de majoritatea populaţiei. Societatea civilă s-a mobilizat într-o rară manifestaţie civică şi a protestat în faţa ambasadei Franţei la Bucureşti. Portretul sculptorului Constantin Brâncuşi a fost afişat, simbolic, drept al unui infractor, la protestul determinat de denigrarea românilor în străinătate. La protest au participat circa o sută de persoane, care au purtat în piept etichete cu termeni ca ”hoţ”, ”cerşetor” sau ”violator”. ”Suntem mândri că suntem români!”, au scandat protestatarii, în majoritate tineri.

Acţiunea a fost organizată, cu sprijinul asociaţiei Shareyes, de tânăra Diana Olar, o româncă revenită în ţară după mai mulţi ani de studii în SUA. ”Mi-aş dori să nu rămânem pasivi, ci să arătăm, prin ceea ce facem, că nu suntem aşa cum ne cataloghează străinii. Ideea acestui protest a pornit de la un grup de prieteni indignaţi de modul în care noi, românii, suntem trataţi peste hotare”, a declarat tânăra. Participanţii au remis o scrisoare deschisă către Ambasada Franţei, pentru a transmite astfel ”un semnal de alarmă faţă de acţiunile de denigrare şi etichetare a românilor, precum şi un apel la comunicare între două popoare care, de-a lungul timpului, şi-au scris istoria ca aliaţi”.