Majoritatea ruşilor nu se consideră europeni, iar aproape jumătate dintre aceştia cred că Uniunea Europeană reprezintă o ameninţare. Potrivit unui sondaj comandat de Centrul Uniunea Europeană - Rusia, o organizaţie paneuropeană, circa 71% dintre cei 2.000 de cetăţeni ruşi chestionaţi au declarat că nu se consideră europeni sau euroasiatici, iar 45% percep Uniunea Europeană ca pe o ameninţare. 75% dintre respondenţi consideră Rusia o ţară "speciala" care are nevoie să îşi urmeze "propria strategie de dezvoltare", în timp ce 15% s-au declarat îngrijoraţi de posibilitatea ca statul rus să îşi piardă independenţa politică. O treime dintre cetăţenii ruşi consideră, totuşi, că statele europene sînt ţări vecine şi partenere cu care trebuie dezvoltate relaţii pe termen lung. Circa 29% dintre cei intervievaţi au apreciat însă că Uniunea Europeană este principalul partener comerial al ţării.

Rusia şi Uniunea Europeană au avut recent poziţii divergente în privinţa unor probleme, precum energia, viitorul Balcanilor de Vest, securitatea alimentară şi drepturile omului. Publicarea rezultatelor sondajului a avut loc a doua zi după ce diplomaţii ruşi şi cei comunitari s-au întîlnit pentru a încerca să soluţioneze o serie de probleme şi să revitalizeze negocierile în vederea încheierii unui parteneriat.

Majoritatea ruşilor consideră fostele state comuniste baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, în prezent ţări membre ale Uniunii Europene, drept neprietenoase, în timp ce 22% dintre respondenţi cred că Germania este cel mai apropiat aliat al Rusiei.

Depăşirea mentalităţii Războiului Rece

Un alt motiv de îngrijorare, de această dată mai degrabă pentru autorităţile de la Moscova, îl reprezintă scutul american antirachetă ce ar putea fi amplasat prea aproape de graniţele sale. Nici nu au trecut fiorii aderării la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei, că Rusia se trezeşte cu o nouă provocare. Participarea Cehiei la desfăşurarea scutului american antirachetă nu a stîrnit numai suspiciunea Rusiei, ci şi a ţărilor membre NATO, ce vor lua în discuţie acest subiect, în cadrul întîlnirii miniştrilor Apărării din ţările Alianţei, prevăzută joi şi vineri, în Spania

Administraţia de la Washington a cerut autorităţilor de la Praga să participe la desfăşurarea scutului american antirachetă, suscitînd proteste din partea Moscovei şi, mai recent, din partea Kievului. Obiectivul este de a amplasa zece dispozitive de interceptare a rachetelor în Polonia şi un radar în Cehia, pentru a contracara un eventual atac din partea Coreei de Nord sau a Iranului. Rusia a anunţat că a propus Statelor Unite să încheie un acord cu caracter coercitiv potrivit căruia cele două ţări nu vor utiliza potenţialul militar una împotriva celeilalte. Rusia doreşte practic ca Statele Unite să confirme că viitorul sistem antirachetă nu o vizează statul rus. Autorităţile americane au precizat anterior că sistemul nu vizează obiective militare din Rusia, dar oficialii ruşi au respins aceste explicaţii, susţinînd că aceste baze reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Şeful diplomaţiei ruse crede că liderii occidentali trebuie să depăşească mentalitatea Războiului Rece, angajîndu-se într-un dialog constructiv prin care să fie rezolvate problemele energetice, situaţia din Kosovo sau crizele din Orientul Mijlociu. Serghei Lavrov a dorit să transmită mesajul Rusiei în perspectiva vizitei pe care preşedintele Vladimir Putin o va efectua săptămîna aceasta la Munchen, unde va participa la Conferinţa pe tema Securităţii Politice. "Preocuparea noastră cea mai mare se referă la securitatea Europei. Dorim ca entităţile de pe continent - Uniunea Europeană, NATO, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa -, dar şi Statele Unite şi Canada să coopereze mai mult în viitor, mai degrabă decît să fie în competiţie", a explicat Serghei Lavrov, remarcînd că "balanţa dintre Est şi Vest, din punctul de vedere al armelor convenţionale, s-a modificat substanţial odată cu aderarea la NATO a foştilor membri ai Pactului de la Varşovia".