Mai puţin de 20% din spitalele din România sînt consolidate astfel încît să facă faţă unui dezastru, iar restul de 80% nu ar putea rezista unor catastrofe naturale pentru că nu au amenajate unităţi de primiri urgenţe, a declarat, ieri, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, de Ziua Mondială a Sănătăţii. Ministrul a precizat că sînt multe spitale de urgenţă care nu ar putea face faţă unui dezastru natural, demnitarul adăugînd că, potrivit unei statistici a Băncii Mondiale din 2002, jumătate din unităţile sanitare din România ar fi afectate de un cutremur. Ion Bazac a făcut această declaraţie în contextul în care cutremurul care a avut loc, cu o zi în urmă, în oraşul L’Aquila (60.000 de locuitori), capitala provinciei Abruzzo, situat la 100 de kilometri nord-est de Roma, a afectat chiar spitalul din localitate. Potrivit lui Bazac, Ministerul Sănătăţii (MS) are fonduri pentru consolidarea a 30 de spitale. Amintim că, în 7 aprilie se celebrează Ziua Mondială a Sănătăţii, iar în acest an sărbătoarea este marcată sub deviza „Salvăm vieţi, pregătim spitalele pentru situaţii de urgenţă”. La nivel global, numărul dezastrelor şi a situaţiilor de criză este în creştere. În 2008, au avut loc 321 de dezastre naturale la nivel mondial care au dus la moartea a 235.816 oameni, număr de aproape patru ori mai mare decît media deceselor similare pentru anii 2001-2007. Două catastrofe naturale majore au contribuit în special la creşterea acestei valori, ciclonul Nargys a ucis 138.366 persoane în Myanmar, iar cutremurul din regiunea Sichuan din China a condus la 87.476 decese conform UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction). Potrivit specialiştilor, tendinţa de creştere a numărului evenimentelor de acest fel şi a impactului acestora este cauzată de schimbările climatice şi de creşterea populaţiei, de aglomerarea excesivă a oraşelor şi de existenţa de clădiri şi locuinţe nesigure în caz de dezastre. Asia a fost cea mai afectată, nouă din cele zece ţări cu cel mai mare număr de decese cauzate de dezastre provenind de pe acest continent. Alături de alte evenimente meteorologice, inundaţiile au reprezentat una din cele mai frecvente cauze de dezastre naturale în 2008. Conflictele şi războaiele au generat de asemenea multă suferinţă şi decese în diferite ţări ale lumii solicitînd la maximum capacitatea de răspuns a sistemelor sanitare potrivit unei prezentări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Dezastrele au de asemenea un impact economic devastator, numai în 2008 acestea implicînd costuri de 181 miliarde de dolari mai mult decît dublul mediei anuale de 81 miliarde de dolari pentru anii 2001-2007. Astfel, cutremurul din Sichuan a produs pagube estimate de 85 miliarde de dolari, iar uragunul Ike, din SUA, de 30 miliarde de dolari. Deşi în ţările în curs de dezvoltare trăiesc numai 11% din oamenii expuşi biografic dezastrelor naturale, în aceste ţări au loc mai mult de 53% dintre decesele induse de aceste cauze la nivel mondial, potrivit raportului OMS. Diferenţa dintre impactul unor dezastre similare în ţări diferite arată că vieţile multor oameni care trăiesc în ţările în curs de dezvoltare pot fi salvate prin intervenţii adecvate iar cauza celor mai multe decese în astfel de situaţii este lipsa măsurilor adecvate luate la timp. “Pierderile de vieţi oameneşti şi pagubele induse de dezastrele din 2008 trag un important semnal de alarmă deoarece mare parte dintre acestea puteau fi prevenite prin luarea la timp a măsurilor potrivite. De exemplu, cutremurul din China poate avea consecinţe mai puţin dramatice dacă clădirile, în special şcolile şi spitalele ar fi fost construite ţinînd cont de acest risc. Un sistem de avertizare combinat cu pregătirea comunităţii pentru dezastre ar fi putut salva multe vieţi în Myanmar dacă aceste măsuri ar fi fost implementate înainte de apariţia cyclonului Nargis”, a declarat directorul Secretariatului UNISDR, Salvano Brisceno în raportul OMS.

Totodată, evenimentele de mică amploare, dar care au loc în număr foarte mare la nivel mondial, precum accidentele de maşină sau incendiile determină, la rîndul lor, un foarte mare număr de decese şi spitalizări cu toate consecinţele umane şi economice implicate. Accidentele de maşină determină, cumulate, peste 1,2 milioane de decese în fiecare an, mai mult de 3.200 de decese în fiecare zi. Un număr de 20-50 milioane de persoane sînt rănite anual prin accidente rutiere cu consecinţe mai mult sau mai puţin dramatice pentru viaţa lor. Incendiile determină la rîndul lor peste 300.000 de decese în fiecare an. Peste 90% dintre accidente şi incendii care se soldează cu decese au loc în ţările în curs de dezvoltare. Potrivit OMS, epidemiile anumitor boli infecţioase sînt de asemenea situaţii de urgenţă unde intervenţiile rapide pot minimaliza foarte mult consecinţele dramatice. Între 31 mai 2007 şi 31 mai 2008, OMS a fost implicată în 162 de epidemii de boli infecţioase izbucnite în 75 de ţări, peste o treime dintre acestea avînd loc în Africa. Dintre bolile infecţioase care au determinat epidemii pot fi menţionate holera, infecţii soldate cu diaree, pojarul şi febra hemoragică. Riscul apariţiei unor epidemii este foarte mare după un dezastru natural.