Numărul cazurilor noi de malnutriţie proteino-calorică a crescut semnificativ, mai ales în mediul rural, un copil din trei suferind din cauza unei alimentaţii lipsite de elementele esenţiale dezvoltării normale a organismului precum peşte, carne, ouă, brânză, anunţă dr. Mihai Munteanu, de la Spitalul de Copii „M.Curie”. „Alimentaţia este mai importantă decât medicaţia. Degeaba îi dau calciu, dacă nu îi dau proteină, în fiecare zi. Un copil trebuie să mănânce carne, ou, brânză, lapte. Există copii cu malnutriţie, iar numărul lor creşte continuu. Au fost înainte de 1989 când nu erau atât de multe alimente. Acum sunt, dar nu sunt bani”, a mai spus dr. Munteanu. Acesta a arătat că, în general, copiii primesc lapte, dar au mari carenţe privind alte alimente, respectiv carne, brânză, ouă şi chiar fructe.

ÎNAINTE DE 2000, UN COPIL DIN ZECE ERA DIAGNOSTICAT CU MALNUTRIŢIE, ÎN VREME CE ÎN ULTIMII TREI ANI, UNUL DIN TREI COPII ARE ACEST DIAGNOSTIC

Acesta a explicat că, în timp, malnutriţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii, reactivarea unei tuberculoze, maladie răspândită la copiii care nu sunt bine hrăniţi. De asemenea, copiii malnutriţi au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres. Statisticile Ministerului Sănătăţii arată că în 2009 au fost 6.360 cazuri noi de malnutriţie proteino-calorică la copii cu vârste între 0 şi 2 ani, iar în primul trimestru din 2010 au fost 1.553 de cazuri. La aceeaşi categorie de vârstă, în 2009, au rămas în evidenţă cu malnutriţie proteino-calorică 10.035 de copii, iar în trimestrul întâi din 2010, 8.879 de copii. Nu de puţine ori, şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa au ajuns în stare gravă copii cu diferite afecţiuni, unele cauzate chiar de alimentaţia necorespunzătoare care a dus la scăderea semnificativă a imunităţii. Medicii constănţeni spuneau, atunci, că cei mai mulţi provin din familii dezorganizate sau care abia dacă îşi pot permite o pâine.