DEFILAREA CU ”CALUL” ALEGORIC Istoria a prins viață în cel mai spectaculos mod posibil, sâmbătă seară, la Mamaia. Carnavalul a transformat stațiunea într-o imensă cetate medievală în care s-au desfășurat deopotrivă scenete dramatice și de sărbătoare. Susţinut de cei peste 35.000 de oameni care au asistat la Carnaval, primarul Radu Mazăre l-a interpretat pe Ștefan cel Mare, făcând un rol grandios. Mazăre a defilat pe un cal alb, artizanal, amplasat pe carul alegoric al Primăriei Constanța, amenajat ca o cetate cu stema Moldovei - capul de bour - în fruntea vehiculului. Primarul a fost costumat în straie domnești, a purtat coroană pe cap, mustață, perucă și sabie. Pe carul din fruntea paradei au fost găzduite şi celebrele Irina Loghin și Maria Cârneci, care le-au interpretat pe Mama lui Ștefan cel Mare și, respectiv, pe Vrâncioaia. Carul a defilat printre valuri de mulțime, în fruntea paradei la care au participat și carele cluburilor din stațiune, într-o atmosferă luminată de blițuri și animată de muzica moldovenească, de aplauze și chiote de veselie de-a lungul întregii faleze.

FIORI DE MÂNDRIE Odată ajuns în piațeta Cazino, carul alegoric moldovenesc a declanșat o adevărată isterie, cu ropote de aplauze din mulțimea fascinată și aproape disperată să-l fotografieze pe voievodul călare. Carul a tras lângă scena Fashion TV, Ștefan a descălecat și rămas în aşteptare, alături de frații Jderi. Acesta a fost momentul care a oferit atât publicului, cât și artiștilor primii fiori de mândrie națională. Irina Loghin a interpretat, cutremurător, piesa „Când a fost să moară Ștefan”, cu versuri adaptate, care accentuau măreția voievodului și nu dispariția sa. În timp ce Irina cânta, pe ecranele din piațetă rulau imagini cu portretul pictat al domnitorului, cu peisaje bucovinene, cu masivul Ceahlău, cu cetatea Neamț sau cu mănăstirile Putna, Sucevița și Voroneț. După acest moment, cronicarul Grigore Ureche, interpretat de actorul constănțean Bogdan Caragea, a prezentat Moldova secolului al XV-lea. Atunci, Ștefan cel Mare a domnit mai bine de patru decenii și a refuzat să mai plătească tribut Imperiului Otoman, care și-a trimis elita militară pentru a-i pedepsi pe moldoveni.

SUB FLAMURA OTOMANĂ După momentul naraţiunii, au urmat secvenţe dinamice, cu otomanii care sărbătoreau victoria împotriva moldovenilor prin ospăț, dansuri ale cadânelor și ale ansamblurilor tradiționale şi lupte tătărești. Primii care au intrat pe scenă, pe muzică orientală cu instrumente live, au fost ofițerii și soldații otomani. A urmat, la sfârșitul acestei scenete, un număr senzațional de bellydance cu grațioase dansatoare profesioniste.

„ÎN CASTEL, ÎN POARTĂ, OARE CINE BATE?” Un alt moment extrem de emoționant s-a petrecut apoi pe scenă când Ștefan, însoțit de frații Jderi, ajunge la porțile cetății Neamț, rănit în luptă și cu orgoliul sfărâmat, iar propria sa mamă refuză să îl recunoască biruit, exact ca în poezia lui Bolintineanu, „Muma lui Ștefan cel Mare”. Caragea, Loghin și Mazăre au interpretat versurile celebrei poezii istorice, iar Irina a mai interpretat un cântec duios, de mamă, „Moldoveanul mamii, puișorul mamii”, în timp ce o alina pe domnița lui Ștefan în turnul cetății, amplasat în colțul scenei. Producția hipnotizase deja publicul, care aștepta uluit și cu sufletul la gură următoarea scenetă.

CASA VRÂNCIOAIEI Povestea l-a purtat apoi pe Ștefan la casa bătrânei Vrâncioaia, unde a venit îmbrăcat în straie țărănești, pentru a nu fi recunoscut. Ospitalitatea moldovenească a fost bine surprinsă de personajul interpretat de Maria Cârneci, care i-a îngrijit rănile și l-a lăsat să se odihnească în odaie. Vrâncioaia l-a recunoscut imediat pe domnitorul deghizat și i-a trimis, în toiul nopții, pe cei șapte fii ai ei în șapte zări, ca să strângă feciori viteji pentru oaste și să-i aducă în zori la casa ei, pentru a-l ajuta pe Ștefan în luptă. A doua zi, domnitorul a binecuvântat-o pe bătrâna Vrâncioaia și pe cei șapte fii ai ei, botezând vârfurile Munților Vrancei cu numele celor șapte feciori. Vrâncioaia - Cârneci a interpretat apoi o piesă folclorică de voie bună pentru a-i îmbărbăta pe viteji.

VICTORIE! Buciumul a răsunat peste văi și oastea moldovenească s-a reorganizat, mai dârză și mai motivată de discursul de luptă al lui Ștefan. Acesta a fost momentul în care zecile de mii de oameni din piațetă şi-au ţinut, la unison, respiraţia, izbucnind în urale când au realizat că iau parte chiar la celebra luptă de la Podul Înalt. Cascadorii - împărţiţi în răzeși și ieniceri - s-au luptat ca-n filme, cu plonjări spectaculoase pe scenă și în bazinele cu apă, cu încleștări ale săbiilor și iataganelor, cu lupte corp la corp și strigăte puternice. Timp de câteva minute, piațeta Cazino s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă, trâmbițele vestind victoria moldovenilor. A urmat un praznic moldovenesc cu veselia curtenilor, a nevestelor lui Ștefan și a domnițelor, a boierilor și a fetelor de la Chișinău care au făcut o horă mare pe scenă, îmbrăcate în costume populare. Maria Cârneci și Irina Loghin au interpretat apoi, în duet, piese de chef.

„ACESTA A FOST ȘTEFAN CEL MARE” Finalul spectacolului complex care le-a dat fiori privitorilor și artiștilor a aparținut, desigur, lui Ștefan cel Mare, primarul mulțumindu-le tuturor celor implicați. „Acesta a fost Ștefan cel Mare! Vreau să le mulţumesc, în primul rând, reginelor cântecului şi portului popular românesc, care şi-au dorit din tot sufletul şi s-au bucurat să fie alături de mine şi de noi în acest spectacol. Să le aplaudăm pe doamna Irina Loghin şi pe doamna Maria Cârneci. Este o bucurie pentru sufletul nostru de români să putem asculta şi vechile cântări şi vechile tradiţii. Vreau să le mulţumesc cascadorilor de la Buftea, care au filmat cu Sergiu Nicolaescu, care acum au fost printre noi şi ne-au învăţat să ne luptăm şi să ne purtăm ca nişte oşteni adevăraţi”, a spus Mazăre. El nu i-a omis nici pe reprezentanţii comunităţii turco-tătare, amintind că în Dobrogea trăiesc în armonie mai multe etnii. „Vreau să le mulţumesc celor de la comunitatea turco-tătară care au venit aici, în costumele şi cu dansurile lor tradiţionale. Trăim împreună, în bună pace, de mai bine de 500 de ani. Şi nu doar cu ei, căci sunt şi greci, armeni, machidoni. Din păcate însă, politica a băgat vrăjmăşie în neamul românesc şi să ştiţi că sunt mulţi care vor să facă să sufere acest popor şi să sugă sângele lui. Ar trebui să ne gândim la asta şi să ne gândim la modelul strămoşilor noştri”, a afirmat Mazăre în încheierea discursului susţinut pe scenă.

UN SPECTACOL AL DECENȚEI Cei peste 35.000 de oameni din Mamaia și alte sute de mii de spectatori care au urmărit desfășurarea evenimentului în direct, pe Neptun TV, au asistat la un spectacol al decenței în care s-a evidențiat caracterul multicultural al zonei. Spectacolul s-a remarcat drept un adevărat omagiu adus domnitorului Ștefan cel Mare, prin care inițiatorul Carnavalului, primarul Radu Mazăre, și-a îndeplinit angajamentul de a oferi publicului o imagine grandioasă a marelui voievod. Au fost risipite astfel acuzele de dinaintea spectacolului, care prevedeau o alură indecentă pentru personajul istoric. A fost un spectacol fără dansatoare sumar îmbrăcate, fără conotații și comportamente indecente și fără a lua în derâdere numele voievodului, așa cum au acuzat unele asociații creștine sau unii cetățeni mai sceptici. „A fost un rol ceva mai complex, de la luptă până la poezia recitată, şi a trebuit să fie ceva mai concentrat. Sigur, lumea stă în şlapi şi în pantaloni scurţi, iar eu stau cu blana pe mine... Nu e uşor. Să ştiți că a fost înălţător pentru mine să întrupez pe unul dintre cei mai mari domnitori români. Mă şi prinde, recunosc. Probabil că, dacă ar fi trebuit să fiu un simplu spahiu, mi-ar fi fost mai greu, dar un conducător român am putut să interpretez bine. Scenariul nu l-am învăţat pe dinafară, iar cuvintele pe care le-am spus au fost de fiecare dată altele. Am păstrat însă ideile, în care eu am crezut”, a explicat Mazăre. El a ţinut să precizeze şi că domnitorul Moldovei „a fost mai mult decât cuviincios pus în scenă, nu cred că a deranjat pe cineva, ba chiar dimpotrivă. În continuarea show-ului nu am rămas ca şi rege al Carnavalului, îmbrăcat în Ştefan cel Mare, pentru că el este sfânt şi nu am vrut să-l asociez cu ceea ce înseamnă restul spectacolului”, a explicat Radu Mazăre.

AȘTEPTÂNDU-I PE RAMSES ȘI FIDEL CASTRO Întrebat dacă nu şi-ar fi dorit mai mulţi copii, având în vedere că Ştefan cel Mare a avut mulţi urmaşi, Radu Mazăre a răspuns, glumind, că s-ar putea apuca mai serios de treabă. „Studiam acum pentru Ramses şi am văzut că a avut şi el vreo 100 şi ceva de copii. Mă uit la Ştefan, mă uit la Fidel Castro, pe care o să-l facem la anul. Toţi aveau mulţi copii. Cred că aş putea să mă apuc mai serios de treabă, că am cu cine, slavă Domnului. Aştept să termin cu procurorii, să nu mai am atâtea preocupări, ca să pot să mă ocup de copii”, a afirmat Mazăre. După spectacolul istoric au urmat prezentări de modă și noi show-uri ale cluburilor, cu dansuri inedite, barmani acrobați și costume senzaționale. La sfârșitul lunii, Mazăre va încheia al treilea an de Carnaval interpretându-l pe faraonul Ramses.

Mama lui Ștefan cel Mare

Doamna folclorului românesc, Irina Loghin, a fost puternic emoționată de participarea la spectacol. Ea a declarat că a simțit trăirile de mamă și că în cei 50 de ani de carieră nu a mai văzut atâta mulțime. „I-am făcut un cântec, „Puișorul mamei, moldoveanul mamei”, și am avut acele trăiri de mamă. Nu credeam că o să fie atâta lume. Am 50 de ani de carieră și nu am mai văzut niciodată atâția oameni la un spectacol. „Tabloul” a fost extraordinar, cu Ștefan măreț pe cal, și m-a impresionat plimbarea pe faleză, unde oamenii ne-au întâmpinat cu drag și s-au bucurat sincer. Când am urcat în turn și am recitat versurile poeziei „Muma lui Ștefan cel Mare” și l-am gonit, mi s-a pus un nod în gât”, a spus artista. Mărturisirile Irinei Loghin pot fi vizionate pe site-ul Neptun TV, la http://www.reporterntv.ro/stire/irina-loghin-dupa-carnavalul-de-la-mamaia-am-50-de-ani-de-cariera-si-nu-am-vazut-niciodata-o-astfel-de-multime.

Cascadori de la Buftea

Cascadorii profesioniști de la Buftea, care i-au interpretat pe soldații din bătălia de la Podul Înalt, le-au creat privitorilor senzația unui câmp de luptă aproape real. Aceștia au plonjat spectaculos pe scenă și în bazine, reușind în trei minute să le dea fiori zecilor de mii de oameni şi să-i facă să reacţioneze spectaculos. Pentru aceste trei minute, însă, au repetat trei seri. „Nu au fost repetiții multe, deşi, în mod normal, la acest gen de spectacol trebuie să repeți cam trei săptămâni. A ieșit foarte bine, având în vedere că am repetat doar trei seri. Radu a participat doar la două, iar, după prima seară, a învățat o schemă de sabie, după numai 20 de minute. Se mișcă bine, se vede că face sport și nu am nici un interes să-l laud. Cred că la spectacolul următor o să-l antrenez prin telefon. Îi fac doar schemele și i le trimit pe mail”, a declarat șeful cascadorilor, Dan Motanu. Acesta a precizat, înainte de spectacol, că reprezentația lor este dedicată regretatului Szobi Czech, care a murit pe 1 august.