În România, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne îngrijorător. Planificarea familială şi educaţia pentru sănătate sexuală şi a reproducerii sunt insuficiente, în special pentru categoriile vulnerabile social, se arată în proiectul de Strategie privind protecţia copilului. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică, ieri, proiectul de Hotărâre privind Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi Planul operaţional pentru implementarea strategiei pentru 2014 - 2016. În proiectul de act normativ se arată că modelul familial cel mai răspândit în România este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip, dar se observă o creştere continuă a vârstei medii la prima căsătorie, care a ajuns la 26 de ani pentru femei şi 29 de ani pentru bărbaţi în 2011. „Astfel, pe fondul unei creşteri pe ansamblul populaţiei a vârstei medii la prima naştere, fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător, ceva mai mult de un copil din zece fiind născut de mame sub 20 de ani. În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind-o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii”, se arată în proiectul de act normativ. Iniţiatorii documentului subliniază şi altă problemă majoră a României: sărăcia în rândul copiilor.

MAME MINORE Şi la Constanţa, medicii atrag atenţia asupra fenomenului îngrijorător. Anul trecut, ei atenţionau că, în 2012, numărul mamelor minore a fost triplu. Problema este că multe dintre tinere îşi pun în pericol sănătatea. „De multe ori se impune naşterea prin operaţia cezariană, influenţând prognosticul fertil ulterior al pacientei. Dar şi copilul copilului poate avea probleme de dezvoltare intrauterină, pentru că toate organele din interiorul acelei mămici nu sunt suficient de maturate pentru a da naştere unui bebeluş”, explica prof. univ. dr. Tica. Şi pentru că şansele ca fetele devenite mame să-şi lase copiii în spitale sunt foarte mari, la nivelul judeţului Constanţa, implicarea specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este extrem de importantă. Tinerele sunt luate în evidenţele asistentelor sociale de la bun început atunci când ajung la spital pentru a naşte. Din păcate, multe provin din familii sărace. Astfel, mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială, acesta fiind cel mai ridicat nivel din UE, cu excepţia Bulgariei. Analiza pe grupe de vârstă arată că cel mai ridicat risc se înregistrează în grupele de vârstă 12 - 17 ani (54,8%) şi 5 - 11 ani (52,5%). În general, indiferent de structura gospodăriei, prezenţa unui copil creşte considerabil vulnerabilitatea economică.