Cele mai recente datări cu radiocarbon ale unor oase de mamut descoperite în Shropshire, Anglia, arată că animalele au trăit în nord-vestul Europei, pînă în urmă cu 14.000 de ani, cînd temperaturile ridicate le-au distrus habitatul. Profesorul Adrian Lister de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra a studiat rămăşiţele descoperite în 1986 şi a demonstrat că mamuţii lînoşi trăiau pe teritoriul de astăzi al Marii Britanii, mai devreme cu 7.000 de ani decît se credea anterior. Datele arată că mamuţii nu au dispărut în perioada de schimbări climatice intense, cunoscută ca ultimul maxim glaciar, adică în urmă cu 21.000 -19.000 de ani. În această perioadă, temperaturile au scăzut în nord-vestul Europei pînă la nivele înregistrate în Arctica, dar animalele au supravieţuit pînă cînd valorile au crescut pînă la cele din prezent. Din cauza temperaturilor mai ridicate, pajiştile de care depindeau mamuţii pentru hrană au fost înlocuite de păduri. Fenomenul a făcut ca populaţia de mamifere să se restrîngă la cîteva teritorii. Cercetătorii explică faptul că omul a intervenit probabil în această etapă, vînatul făcînd ca şi ultimele exemplare să dispară. Studiile precedente arătau că mamuţii au dispărut din cauza vînatului excesiv, în urmă cu 21.000 de ani.