Manageri de spitale din ţară au fost dur criticaţi, ieri, în cadrul unei noi videoconferinţe organizate de Ministerul Sănătăţii (MS), tema principală fiind pachetul de bază din sistemul sanitar, partea de asistenţă medicală spitalicească. Demnitarul Eugen Nicolăescu, vizibil iritat de indiferenţa unor manageri de spitale la cerinţele sale, a dat un ultimatum (20 februarie) privind prezentarea din partea lor a unor planuri de reconfigurare a unităţilor sanitare pe care le conduc. Ministrului nu i-a venit să creadă că, deşi a anunţat cât se poate de clar că 5 februarie este ultima zi când managerii pot prezenta planurile, acest lucru nu s-a întâmplat. Puţini au fost cei care au ascultat de şeful MS. „Nu vrem să impunem noi de la minister ce trebuie făcut, ci, pornind de la nevoile reale de sănătate ale populaţiei şi de la situaţia în plan local, fiecare manager să identifice soluţii astfel încât spitalele să devină structuri mai eficiente şi mai concentrate pe rezolvarea cazurilor. Cred că fiecare manager, fiecare autoritate publică locală ştie ce e mai bine pentru spitalul pe care îl are în coordonare”, a declarat ministrul.

NICOLĂESCU LE-A TRANSMIS MANAGERILOR DE SPITALE, NU TUTUROR, CI CELOR CARE SE ŞTIU VIZAŢI, CĂ ESTE SUPĂRAT PE MODUL ÎN CARE AU ÎNŢELES SĂ TRATEZE SUBIECTUL ŞI SĂ RĂSPUNDĂ ACESTEI SOLICITĂRI.

„Nu era în interesul cuiva din minister, ci al lor să elaboreze aceste planuri de eficientizare a activităţii spitalelor. Îi întreb pe manageri: ce să înţelegem de aici, că lasă decizia la latitudinea ministerului? Vă atenţionez că a răspunde altfel decât trebuie demonstrează că nu vă pasă de soarta spitalelor şi ne obligaţi să luăm noi decizii în locul dvs.”, a adăugat ministrul. Demnitarul a făcut publice şi câteva date, din punctul său de vedere relevante în susţinerea demersului, „care arată realitatea unui sistem spitalicesc cu dezechilibre şi care utilizează ineficient banii publici”. Nicolăescu a făcut referire la rata de utilizare a paturilor: „peste 75% din secţiile la nivelul fiecărui judeţ sunt subutilizate în diferite grade (adică sunt sub 80% grad de utilizare)”. „Regret faptul că, deşi fiecare spital a primit toate datele cu privire la deficienţele pe care trebuie să le corecteze, acest lucru nu s-a întâmplat. Atenţionez managerii de spitale că vom lua măsuri şi le vom face publice, pentru că pacienţii au dreptul să ştie cum sunt cheltuiţi banii publici”, a declarat Nicolăescu.

MS VA SOLICITA CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE (CNAS) SĂ VERIFICE MODUL ÎN CARE SE FAC RAPORTĂRILE CAZURILOR LA SPITALE ŞI, ACOLO UNDE EXISTĂ ASPECTE NECONFORME, SĂ FIE IMPUTATE CELOR RESPONSABILI.

„Nu ne mai putem juca cu banul public. Poate veţi înţelege cât de superficial aţi tratat ceea ce trebuia să faceţi”, a transmis oficialul managerilor de spitale.

CE SPUN MANAGERII CONSTĂNŢENI La Constanţa, managerii de spitale s-ar părea că şi-au făcut treaba şi au raportat planul în timpul impus de minister. Au existat, însă, şi manageri care au spus că încă lucrează la plan şi că în mod sigur îl vor trimite până la noua dată impusă, respectiv 20 februarie. „Am adus la cunoştinţă ministerului ce s-a întâmplat la Spitalul Mangalia în ultimii ani. Am avut vreo 480 de paturi, de exemplu, în 1996, iar acum avem 295. Din punctul nostru de vedere, nu este semnificativ ca act managerial numărul de paturi, ci cazuistica, condiţiile de cazare. Un om nu merge într-un spital dacă nu are condiţii. Trebuie să fie masochist să stea într-un spital fără condiţii, lumină, căldură, medicamente şi să stea acolo ca să susţină sistemul sanitar. Poate că există spitale mai mici care nu au o cazuistică, mai ales pe ramura chirurgicală, şi care internează bolnavi pentru că nu au unităţi medico-sociale”, a declarat managerul Spitalului Municipal Mangalia, dr. Liviu Mocanu. În opinia sa, unitatea sanitară din Mangalia a luat măsurile necesare, în sensul actualei politici ministeriale. Mai exact, susţine managerul, a fost dezvoltat ambulatoriul de specialitate. Şi managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Palazu Mare, dr. Erdin Borgazi, a trimis planul de restructurare în timp util. „Avem un indicator mai slab de ocupare a paturilor la secţia de pneumoftiziologie pediatrică, aşa că am propus o reducere a numărului de paturi, cu realocarea către secţia de adulţi, pentru că vom inaugura un centru de reabilitare respiratorie, singurul din Dobrogea, realizat cu ajutorul unui proiect câştigat de la Rompetrol şi al Consiliului Judeţean Constanţa, care a fost cofinanţator. Ne bucurăm că s-a prelungit termenul pentru că vrem să trimitem mai multe detalii către minister”, a declarat managerul dr. Borgazi. Şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa a înaintat MS planul. Sunt şi manageri constănţeni care încă lucrează la plan: „Comitetul director lucrează la un plan de reconfigurare, care cumva se mulează pe dorinţele ministrului. Suntem obligaţi să reducem şi numărul de paturi şi, probabil, şi numărul de angajaţi. De exemplu, în chirurgie doresc să reduc numărul de paturi şi să scot compartimente noi. Dar este bine să se ştie că, orice am face, nu putem să facem reformă fără bani”, a declarat managerul Spitalului CF Port Constanţa, dr. Dorel Oprea.

CE SPUNE SINDICATUL Preşedintele Sindicatului „Sanitas” Constanţa, Nicolae Manea, a declarat că „o reorganizare este oporturnă acolo unde s-a constatat că paturile nu sunt corect utilizate”. „Dar atât timp cât nu va fi o finanţare corespunzătoare, atât timp cât nu se defineşte foarte bine pachetul de bază astfel încât să se finanţeze toate serviciile medicale prestate, cred că lucrurile sunt în fază incipientă, nu pe cale de a fi rezolvate”, a spus liderul „Sanitas” Constanţa. Vicepreşedintele Federaţiei “Sanitas”, Marius Sepi, a declarat că măsurile pentru neregulile descoperite în spitale trebuie luate împotriva managerilor care nu şi-au făcut treaba, fără a afecta bugetele, şi aşa mici, ale acestor unităţi sanitare.

SPITALE MICI BAT MARI INSTITUTE LA INDICELE DE COMPLEXITATE Ministrul Eugen Nicolăescu a oferit câteva exemple care nu fac altceva decât să arate unele paradoxuri în sistemul sanitar. De exemplu, la specialitatea oncologie medicală, Spitalul Municipal din Caracal raportează un Indice de Complexitate a Cazurilor (ICM) de 2,1, pe locul 2 în ţară, Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia - ICM 1,74 (locul 5) şi Spitalul Orăşenesc Bolintin-Vale - ICM 1,5, ceea ce îl plasează pe locul 7 la nivel naţional, înaintea Institutului Regional de Oncologie Iaşi, cu un ICM de 1,33. În specialitatea cardiologie, în topul complexităţii cazurilor tratate se află spitalul orăşenesc Târgu Neamţ (ICM 1,72), care, potrivit acestor raportări, ar trata cazuri mai complexe decât institutele de specialitate, cum ar fi „C.C. Iliescu“ (ICM 1,67). La acelaşi nivel se raportează şi Spitalul Municipal din Odorheiul Secuiesc. La specialitatea boli infecţioase, pe primul loc după raportări este Spitalul „Ioan cel Nou“ Suceava (ICM 1,73), urmat de Spitalul Municipal Blaj (ICM 1,59), care, potrivit acestor date, ar trata cazuri mai complexe decât Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti (ICM 1,50) sau Spitalul de boli infecţioase Cluj-Napoca (ICM 1,51). Şi exemplele au continuat. „În condiţiile în care faceţi codificarea, nu vă pot spune decât că furaţi şi că Poliţia trebuie să vă ancheteze. Vă atrag atenţia că sunt bani publici. Voi trimite un control şi la Şcoala naţională, care validează raportările”, a spus Nicolăescu.

„În viziunea noastră, reforma spitalelor înseamnă trei lucruri esenţiale“, a spus ministrul. „În centrul preocupărilor trebuie să fie pacientul şi nu patul de spital. Acest lucru presupune o schimbare semnificativă de atitudine. Am constatat că în sistem s-a perpetuat o percepţie pe care o consider păguboasă, aceea că valoarea principală a unui spital este patul. Valoarea unui spital trebuie să fie dată de serviciile pe care le oferă pacienţilor şi calitatea acetora, de capacitatea sa de a utiliza cât mai eficient resursele şi de a găsi soluţii manageriale”, a spus Nicolăescu. Un alt lucru esenţial face referire la serviciile medicale, care trebuie să fie acordate pacienţilor când, unde şi cât timp au nevoie. „Asta înseamnă eliminarea internărilor nejustificate: în internare continuă trebuie să ajungă acele cazuri care nu pot fi rezolvate la celelalte nivele de asistenţă - în ambulatoriul de specialitate sau în spitalizare de zi; înseamnă să nu ţinem pacienţii în spital dacă nu e nevoie, doar pentru că o zi de spitalizare în plus aduce bani în plus”, potrivit ministrului. Şi cel de-al treilea lucru esenţial este „grija pentru banii publici”. „Din păcate, toată lumea cere bani mai mulţi pentru spitale. Câte îngrijiri medicale aţi acordat în spitalizare continuă, care puteau fi evitate şi care puteau eficientiza activitatea unităţilor sanitare? Prin pachetul de bază introducem prevederi legale care să consfinţească aceste principii”, a adăugat Nicolăescu. Pachetul defineşte trei modalităţi de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti şi criteriile precise pentru fiecare din ele: spitalizarea de zi - maximum 12 ore, spitalizare continuă care poate fi: de o zi - între 12 şi 24 de ore şi peste 24 de ore.

Ce trebuie să conţină planul de reconfigurare

În planul de reconfigurare a spitalelor, managerii trebuie să urmărească: asigurarea serviciilor medicale la un standard de calitate; echilibrarea cheltuielilor de funcţionare ale spitalului între cele destinate medicamentelor, materialelor sanitare, salariilor, utilităţilor; utilizarea optimă a numărului de paturi; internarea doar a cazurilor care nu pot fi rezolvate la celelalte niveluri de asistenţă şi creşterea numărului celor tratate în ambulatoriul de specialitate.