RESTANŢĂ LA CREDIT CU IMPLICAŢII GRAVE.• Când creditarea s-a oprit, în timpul crizei, mulţi oameni de afaceri au fost nevoiţi să improvizeze. Dacă unii şi-au lichidat depozitele sau au apelat la prieteni, alţii au trebuit să se împrumute pe persoană fizică, punându-şi afacerile gaj. „Am luat o sumă mare, pe termen scurt, cu rate foarte mari. Banii i-am folosit la dezvoltarea afacerii, sperând să pot rambursa împrumutul rapid. Problemele nu au încetat însă şi, după câteva întârzieri la plată, am ajuns pe lista neagră a Biroului de Credit. Acum, orice aş face, nu pot lua un împrumut nou, ca persoană juridică, deşi firma nu are nici datorii, nici alte probleme. Ar trebui să se facă o distincţie clară între o societate şi administratorul ei”, a spus unul dintre manageri. Nu este singurul om de afaceri care se află în acestă situaţie, iar soluţii nu sunt prea multe.

CUM MOTIVEZI UN TÂNĂR MANAGER. De cealaltă parte, bancherii spun că împrumuturile contractate de manageri, pe persoană fizică, nu ar trebui să blocheze accesul la creditare al firmelor, cât timp „comportamentul de plată este bun”, spune directorul CEC Bank Constanţa, Sultana Popescu. „Am avut cazuri în care le-am acordat unor manageri două sau chiar trei restructurări de credit, tocmai pentru că îşi plăteau datoriile la timp. Am dat scrisori de confort unor firme, chiar dacă au venit la noi cu doar câteva zile înainte de termenul limită la care trebuiau să depună proiectele, pentru că aveau un plan solid”, spune Popescu, adăugând că există mult entuziasm pentru afaceri în rândul tinerilor constănţeni, care vin să caute surse de finanţare. „Unii sunt prea entuziaşti, ce-i drept. Când vine un profesor de sport care cere bani pentru o fermă de vaci, începi să-ţi pui întrebări. Pentru start-up-uri, cerem garanţii, între care şi garanţii personale. De ce? Pentru că îi motivează pe tinerii antreprenori. Când ştiu că ar putea să-şi piardă casa, lucrează mult mai bine”, mai spune oficialul CEC.

FERIŢI-VĂ DE TAXELE ONG-ISTE. Şirul problemelor nu se termină însă aici. Şpaga „legală”, spre exemplu, este una dintre cele mai noi metode de escrocare. Cum funcţionează. „Fel de fel de ONG-uri se duc la firme şi cer taxe de înrolare în diverse asociaţii. În schimbul câtorva sute de lei, ei le promit managerilor imunitate în faţa Protecţiei Consumatorului, Fiscului etc”, spune vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, Samuel Calotă. Evident, cei creduli se lasă păcăliţi şi plătesc sumele cerute, pentru care plătesc factură şi o promisiune de „deductibilitate”. Din păcate, banii nu garantează nimic, deoarece ONG-urile nu au dreptul decât să observe. În concluzie, mare atenţie la datorii şi la hoţi - mediul de afaceri post-recesiune este o adevărată junglă.