BUGET MIC, CERERE MARE. „E totuşi un semn bun faptul că IMM-urile conştientizează nevoia de finanţare”, spune vicepreşedintele Agenţiei pentru Implementarea Programelor şi Proiectelor IMM-urilor (AIPPIMM), Dumitru Nancu. „În programul de sprijinire a comerţului şi serviciilor de piaţă s-au înscris peste 1.700 de firme, la numai două ore de la deschiderea programului. La final, cererile depăşeau de 20 de ori bugetul alocat. Linia de carduri Kogălniceanu, aprobată acum, este o sursă de venituri garantate şi subvenţionate de stat. Banii pot fi folosiţi pentru plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate la buget, dar şi pentru a acoperi cheltuielile de aprovizionare şi producţie”, spune vicepreşedintele AIPPIMM.

PROGRAM MUTAT PE NET. Programul se va derula prin intermediul unei aplicaţii electronice, găzduită pe site-ul AIPPIMM (www.aippimm.ro) şi va putea fi accesat la finele lui iulie. Guvernul se bazează pe sprijinul băncilor, mai ales că împrumuturile sunt garantate de stat. „Mecanismul va fi foarte simplu. Va fi o aplicaţie online, accesată uşor, iar fiecare formular va fi depus în format electronic”, mai spune oficialul agenţiei. Pe lângă linia de credit, firmele mici, în special cele nou-înfiinţate, mai pot beneficia şi de incubatoarele de afaceri. „Între 2003 şi 2009, programul de înfiinţare a incubatoarelor a mers foarte greu. Am deschis doar trei astfel de locaţii. Din 2009 şi până acum, am deschis 9, ceea ce ne dă motive de optimism. Managerii trebuie să înţeleagă beneficiile unui incubator: consiliere gratuită, subvenţionare a utilităţilor şi chiriei, birouri şi calculatoare oferite gratuit. Este o practică des întâlnită afară. În Franţa, spre exemplu, există zone întregi care s-au dezvoltat doar pe bază de incubatoare de afaceri”, spune Dumitru Nancu.

MANAGERII MIZEAZĂ PE BANI EUROPENI. Totuşi, un studiu recent al Rentrop & Straton arată că peste 73% dintre managerii români aleg fondurile europene şi resursele proprii, când vine vorba de finanţarea afacerilor. „Creditele bancare, fondurile proprii, leasingul, banii europeni şi împrumuturile de la cunoscuţi – iată cele mai importante surse de finanţare la care apelează companiile româneşti. Pe viitor, cei mai mulţi patroni ar vrea să nu mai depindă de credite şi mizează fonduri structurale”, spune preşedintele companiei româno-germane de cercetări de piaţă, George Straton. Cum arată acum fluxul de capital către firme? Creditele bancare sunt cele mai accesate (48,7%), urmate de programele de la stat (38%), leasing (20,6%), credite de la furnizori şi clienţi (26,2%) şi împrumuturi de la cunoscuţi (16,4%). Metodele de finanţare mai puţin utilizate sunt factoring-ul şi scontarea (11,7%), emiterea de acţiuni (4,4%) şi obligaţiuni (2,5%) şi fondurile de capital de risc (2,6%).