Managerii intră mai repede în lupta cu fiscalitatea, birocraţia şi corupţia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Praf în ochi

Managerii intră mai repede în lupta cu fiscalitatea, birocraţia şi corupţia

Economie 02 Februarie 2012 / 00:00 428 accesări

ALTELE SUNT PROBLEMELE Reducerea la trei zile a duratei de înfiinţare a unei firme este o măsură binevenită, dar care nu rezolvă problemele arzătoare ale mediului de afaceri. Înfiinţarea unei firme este un capitol la care România nu stătea chiar atât de rău, spun managerii, care vor avea în continuare bătăi mari de cap cu suprafiscalitatea, birocraţia şi corupţia. Măsura anunţată de premierul Emil Boc va intra în vigoare din 6 februarie, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală având deja pregătite ordinele pentru aplicarea procedurii. Simplificarea procedurilor a avut drept impuls clasamentul Doing Business 2012, care plasează România pe locul 63 în lume din perspectiva uşurinţei de a deschide o afacere, a spus consilierul premierului pe probleme economice, Adreea Paul Vass. „Economia de timp se va face prin faptul că atât transmiterea documentelor necesare certificatului de sediu social, cât şi primirea lor nu vor mai necesita deplasarea întreprinzătorilor la Fisc. Actele vor fi depuse direct la Registrul Comerţului”, a adăugat Vass.

UN RAPORT EDIFICATOR Potrivit raportului citat de consilierul lui Boc, termenul de înfiinţare a unei firme este cea mai mică problemă a investitorilor. Ţara noastră ocupă locul 63 din 183, depăşind ţări ca Cehia şi Polonia la capitolul înfiinţare de firme. În Polonia, spre exemplu, startul unei afaceri durează cel puţin 32 de zile, în vreme ce, în Cehia, tinerii manageri aşteaptă minimum trei săptămâni. România ar trebui să repare rapid aspectele legate de obţinerea permiselor de construcţie (locul 123 în lume, în acelaşi clasament), asigurarea electricităţii (locul 165) şi plata taxelor (locul 154). În prezent, un manager face 113 plăţi pe an către Fisc, irosind circa 222 de ore, adică aproape zece zile.

PAŞI GREŞIŢI Nu în ultimul rând, atitudinea statului nu este una tocmai pro-business. Recent, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a anunţat concluziile unui sondaj realizat în rândul managerilor români - cei mai mulţi vor ca fondurile destinate segmentului IMM-urilor să crească gradual, până la circa 1% din PIB. „În prezent, programul de sprijinire a înfiinţării de firme aduce 1.000 de firme noi pe an. Ar trebui mult mai multe, 25.000 - 30.000 pe an”, consideră preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. Pe de altă parte, statul nu străluceşte nici la capitolul dialog social, nemaiavând niciun contact cu economia reală. „În prezent, dialogul cu mediul de afaceri lipseşte cu desăvârşire, întrucât toate comisiile sunt politizate. Nu există comunicare între Guvern şi întreprinzătorii conectaţi la economia reală şi, în consecinţă, nu se pot lua decizii oportune”, a declarat, pentru Telegraf, oficialul Federaţiei Patronatelor din Industria Uşoară (FEPAIUS), Aurelienţu Popescu. Cea mai recentă decizie a cabinetului Boc confirmă spuselor oamenilor de afaceri. Din păcate.



12