20% din cartofii consumaţi în România, în special importaţi din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, au fost, de fapt, excluşi de la consumul uman în ţara de origine. Vorbim despre cei foarte mari, preferaţi, de fapt, în pieţele noastre. În străinătate, sunt folosiţi exclusiv drept hrană pentru animale. Gospodinele cumpără aşadar cartofi furajeri, fără să ştie că sunt fie toxici, fie nehrănitori. Şi, între timp, cei produşi de ţărani, mai ieftini, dar mai mici, ajung la gunoi. Prima impresie contează, chiar şi la cartofi. Dovada: cei mari câştigă detaşat lupta pe tarabe. Între timp, cartoful mic şi sănătos de Covasna se zbârceşte încet pe tarabă, deşi s-ar vinde şi două kilograme pe-un leu. Cartoful uriaş nemţeasc sau olandez intră în pungi la 2 lei - 2, 5 lei kilogramul. Puţini ştiu că în Germania, Franţa şi Spania, cartofii sub 3 centimetri în diametru şi cei mari, peste 6, sunt retraşi din start de la consum. Faţă de cei medii, cei mici conţin cantităţi triple de solanina, o substanţă toxică dezvoltată sub coajă. Iar cei mari au 85% apă, faţă de 70% cât au cei medii. Concentraţia de proteine şi aminoacizi este la jumătate. Ce aruncă vesticii e însă numai bun de adus în România, cu bani puţini. „Neavând o căutare deosebită pe piaţă, decât pentru partea de furajare a animalelor, marfa de acolo se poate lua cu un preţ cu 40-50% mai mic”, explică directorul Institutului Cartofului din Braşov, Sorin Chiru. Mai mult, cartofii destinaţi animalelor nu pot fi vânduţi cu acte, aşa că sunt aduşi în ţară ilegal, susţin cultivatorii. „Intră în ţară fără documente. Deci evaziune fiscală 100%”, a spus, la rândul său, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor, Ioan Benea.