Şeful unei celule anticriminalitate, acuzat de Guvernul libian că a fost implicat în răpirea premierului, în urmă cu zece zile, a recunoscut duminică, în faţa presei, că l-a... arestat pe Ali Zeidan, declarându-se mândru de acţiunea sa. În mod paradoxal, Abdelmonem Essid a făcut această declaraţie în cursul unei conferinţe de presă organizate de doi membri islamişti ai Congresului General Naţional (CGN), Mohamed al-Kilani şi Mustafa al-Triki, pentru a dezminţi orice implicare în răpirea premierului. Premierul libian, Ali Zeidan, a anunţat duminică faptul că Abdelmonem Essid, Mohamed al-Kilani şi Mustafa al-Triki sunt responsabili de răpirea sa, iar justiţia se ocupă de-acum de acest caz. El nu a precizat dacă au fost începute urmăriri penale. Essid şi-a justificat acţiunea afirmând că l-a arestat pe premier din cauza unor presupuse implicări în două afaceri legate de droguri şi corupţie. Drogurile au fost confiscate în iunie, dintr-o maşină înregistrată pe numele lui Ali Zeidan, a declarat Essid, apreciind că nimic nu dovedea că Ali Zeidan beneficia de imunitate în calitate de şef al Guvernului.
Răpirea lui Zeidan de către o brigadă ce depinde neoficial de Ministerul libian de Interne arată confuzia şi indisciplina prezente în diferite organe de securitate conduse de către foşti rebeli care au luptat împotriva regimului lui Muammar Gaddafi în 2011. Odată cu înlăturarea de la putere a regimului lui Gaddafi şi prăbuşirea unor instituţii de stat, noile autorităţi au încredinţat mai multor unităţi de miliţie umplerea vidului apărut în domeniul securităţii. Pe reţelele de socializare, mulţi internauţi au ironizat declaraţiile lui Essid, unii dintre ei considerând că este vorba despre o glumă. La rândul lor, cei doi membri ai CGN au apreciat în timpul conferinţei de presă că, acuzându-i, Zeidan încearcă să-şi acopere eşecul în conducerea ţării. Cei doi membri au recunoscut că au încercat să înlăture de la putere actualul Guvern libian, dar nu au reunit majoritatea în CGN în acest scop. Zeidan a repetat duminică faptul că răpitorii săi au încercat să-l oblige să-şi dea demisia. El a adăugat că membri ai CGN au eşuat să provoace înlăturarea de la putere a Guvernului prin mijloace democratice şi au încercat să recurgă la forţă pentru a-şi atinge obiectivul.
Zeidan a fost răpit la 10 octombrie, timp de câteva ore, de către o grupare de foşti rebeli care au afirmat că acţionează la ordinul Parchetului, într-o ţară afectată de lipsă de securitate şi o instabilitate în creştere de la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi, în octombrie 2011.
CADAVRUL LUI GADDAFI, REVENDICAT Safia Farkash, văduva lui Muammar Gaddafi, a lansat ieri un apel la ONU şi UE, solicitând ajutorul celor două instituţii pentru găsirea rămăşiţelor soţului şi fiului ei. Muammar Gaddafi şi fiul său Mutassim au fost prinşi şi ucişi de rebeli pe 20 octombrie, la Sirta, în centrul Libiei. Trupurile lor neînsufleţite au fost expuse în public la Misrata, la 214 km est de Tripoli, fiind apoi îngropate într-un loc secret. ”Solicit membrilor Consiliului de Securitate al ONU şi UE să dezvăluie locul în care se află rămăşiţele lui Gaddafi, Mutassim şi ale tovarăşilor lor, să le încredinţeze familiilor, pentru a le înmormânta în locul şi felul în care vor dori. Solicit de asemenea Uniunii Africane să declanşeze o anchetă aprofundată asupra asasinării lui Muammar Gaddafi şi a tovarăşilor săi”, a cerut Safia. Văduva lui Gaddafi a făcut un apel şi la organizaţiile pentru drepturile omului să o ajute să ia legătura cu fiul ei, Seif al-Islam Gaddafi, arestat la Zenten.
Safia şi trei copii ai fostului dictator - Aisha, Hannibal şi Mohamed - s-au refugiat în august 2011 în Algeria, după ce rebelii au preluat conducerea la Tripoli. O parte a familiei a primit azil în sultanatul Oman, în 2013. Un alt fiu, Saadi, s-a refugiat în Niger, în septembrie 2011. În afară de Mutassim, alţi doi fii ai lui Gaddafi au murit în timpul insurecţiei libiene care a început în februarie 2011: Seif al-Arab a murit în aprilie 2011 într-un raid al NATO, iar în august acelaşi an a fost ucis în luptă şi Khamis.