Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, organizarea unor manevre militare comune cu state din cadrul NATO şi UE, în perioada mai - octombrie, pe teritoriul ucrainean, inclusiv în apele Mării Negre. Proiectul de lege a fost depus la 26 martie, de preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, după alipirea Crimeei la Rusia. Kievul este îngrijorat de prezenţa importantă a unor militari ruşi la frontiera sa de est, temându-se de o invazie, în pofida faptului că Moscova a afirmat că angajează o retragere parţială. Adoptând acest text, Parlamentul autorizează intrarea pe teritoriul Ucrainei a unor forţe străine, pentru efectuarea a şapte exerciţii. Este vorba despre exerciţiile Public Order 2014, cu participarea poliţiei militare poloneze, Rapid Trident 2014, cu forţele americane, Safe Sky 2014, cu aviaţia poloneză, Sea Breeze 2014, cu forţele americane, două exerciţii multinaţionale, Light Avalanche - 2014 şi Carpates - 2014, şi, în fine, Sud - 2014, cu unităţi de vânători de munte din România şi R. Moldova. Aceste manevre, la care urmează să participe 7.000 de militari din 17 state, vor avea loc în vestul Ucrainei, dar şi la Marea Neagră, în imediata apropiere a Crimeei, unde se află cartierul general al Flotei Ruse la Marea Neagră.

NATO NU CONFIRMĂ RETRAGEREA NATO nu poate confirma retragerea anunţată a trupelor ruse masate în ultima perioadă la frontiera cu Ucraina, a declarat, ieri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cele 28 de state membre ale organizaţiei, la Bruxelles. SUA au primit cu prudenţă, luni, informaţii ucrainene şi ruseşti privind retragerea parţială a unor trupe ruse. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat că nu poate confirma aceste informaţii, subliniind că este vorba despre o etapă necesară în vederea unei discuţii serioase cu privire la o dezescaladare. Prezenţa acestor militari - 20.000, potrivit Washingtonului - alimentează temeri referitoare la o invazie a părţii de est a Ucrainei, în mare parte rusofonă, şi o repetare a scenariului care a dus la pierderea Crimeei. Miniştrii reuniţi la Bruxelles, inclusiv secretarul de Stat John Kerry, au discutat despre mijloacele de a oferi asigurări unor state aliate, inclusiv ţările baltice şi Polonia, cele mai îngrijorate de criza ucraineană, dar şi despre suspendarea cooperării între NATO şi Rusia.

ÎMPUŞCĂTURI LA KIEV Un atac armat provocat de un membru al mişcării de extremă dreapta Pravîi Sektor s-a soldat cu trei răniţi, luni seară, în centrul Kievului şi a antrenat tensiuni între Poliţie şi această grupare naţionalistă, a anunţat ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Membri ai grupării paramilitare s-au retras, împreună cu autorul atacului armat, într-un hotel situat în apropiere. Forţele de ordine au înconjurat hotelul, iar atacatorul s-a predat după aproximativ o oră şi a fost plasat într-o celulă de izolare a serviciilor speciale (SBU). Doi combatanţi ai forţei de autoapărare din Maidan şi vicepreşedintele administraţiei oraşului Kiev, Bogdan Dubas, se află printre răniţi, a adăugat Avakov. El a precizat ulterior că atacatorul, un bărbat de 33 de ani, era beat în momentul deschiderii focului şi că persoana rănită grav face parte din cadrul Pravîi Sektor.

DEZARMARE Parlamentul ucrainean a votat, ieri, dezarmarea grupărilor paramilitare care au participat la contestarea pro-europeană şi care controlează în continuare centrul Kievului. Dezarmarea acestor grupări radicale cu aspect de miliţie este cerută în special de Rusia, care nu a încetat să avertizeze asupra atingerilor aduse drepturilor rusofonilor. Ea este susţinută, însă, şi de ţările occidentale.

PROMISIUNEA LUI PUTIN PENTRU TĂTARI Peşedintele rus, Vladimir Putin, a promis, ieri, gesturi în favoarea tătarilor din Crimeea, inclusiv reabilitarea ca popor reprimat de regimul lui Iosif Stalin a acestei minorităţi musulmane, care şi-a exprimat ostilitatea faţă de alipirea peninsulei din sudul Ucrainei la Rusia. Putin a făcut declaraţia într-o întâlnire cu preşedintele Tatarstanului, o republică situată în partea centrală a Rusiei, care i-a transmis această cerere în urma unei vizite în Crimeea. Putin a promis, de asemenea, infrastructuri sociale - şcoli, grădiniţe etc. - pentru comunitatea tătară din Crimeea, care numără aproximativ 300.000 de persoane.

Tătarii din Crimeea au fost deportaţi în masă în Asia Centrală, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, la fel ca cecenii, din ordinul lui Stalin, care-i acuza de colaborare cu germanii. Ei au fost autorizaţi abia în anii '80 să revină în Crimeea. Însă Ucraina nu a adoptat niciodată o lege pentru reabilitarea lor, iar tătarii se confruntă în continuare cu probleme legate de proprietatea asupra pământului. Rusia a adoptat, în 1991, o lege de reabilitare a popoarelor reprimate, care acordă dreptul la compensaţii. Vladimir Putin a făcut un gest adresat tătarilor din Crimeea, ai căror lideri au îndemnat la boicotarea referendumului de la 16 martie privind alipirea la Rusia.