Armata rusă a lansat noi manevre la frontiera cu Ucraina, ca răspuns la operaţiunea militară a Kievului împotriva separatiştilor pro-ruşi din estul ţării, a anunţat, ieri, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu. ”Au început exerciţii ale unităţilor districtelor militare din sud şi vest”, a declarat Şoigu, citat de site-ul de ştiri Russia Today, explicând că ”Rusia este constrânsă să reacţioneze faţă de evoluţia situaţiei din Ucraina”.

Confruntări aveau loc, ieri, între forţe loiale autorităţilor şi separatiştii de la Slaviansk, un bastion pro-rus situat în estul Ucrainei, soldate cu cinci morţi, după ce Kievul a decis să treacă la ofensivă, în contextul eşecului Acordului de la Geneva, pentru care Obama a acuzat Moscova. ”Până la cinci insurgenţi pro-ruşi au fost ucişi, iar un militar ucrainean a fost rănit în cursul operaţiunii ucrainene pentru preluarea controlului asupra oraşului Slaviansk, aflat sub autoritatea separatiştilor”, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne. Slavianskul se află de mai multe zile sub controlul insurgenţilor pro-ruşi. Persoane înarmate cu puşti de asalt, în uniforme militare, dar fără însemne, şi cu feţele acoperite de cagule ocupă mai multe clădiri publice, iar autorităţile locale i-au cerut duminică preşedintelui rus, Vladimir Putin, să intervină pentru a proteja populaţia. ”Actele Kievului în estul Ucrainei vor avea consecinţe”, a avertizat, ieri, Putin, calificându-le drept ”o crimă gravă a Kievului împotriva propriului popor”. Kievul a anunţat, ieri, eliberarea Primăriei Mariupol, un port cu aproximativ 500.000 de locuitori, în sud-estul ţării, după o încăierare care s-a soldat cu cinci răniţi. Mai la nord, un militar a fost rănit într-un asalt al separatiştilor asupra unei baze militare la Artemivsk.

În acest context tensionat, UE a recunoscut, ieri, dreptul Ucrainei de a-şi apăra suveranitatea, îndemnând însă toţi semnatarii Acordului de la Geneva să contribuie la detensionarea crizei, a declarat Michael Mann, purtătorul de cuvânt al lui Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe. Acordul de la Geneva a fost semnat de reprezentanţii Rusiei, Ucrainei, SUA şi UE.

ACUZAŢII RECIPROCE Tensiunea continuă să urce, iar Moscova, după ce a evocat posibilitatea unei intervenţii militare, în cazul în care interese legitime îi sunt ameninţate în fosta republică sovietică, a lansat un atac dur la adresa Occidentului, acuzându-l că foloseşte Ucraina ca pe un pion în jocul geopolitic împotriva sa. La Tokyo, preşedintele SUA a aruncat asupra Rusiei responsabilitatea eşecului compromisului internaţional semnat în urmă cu o săptămână la Geneva şi care era menit să conducă la o ”dezescaladare de ambele părţi”. ”Până în prezent, nu i-am văzut pe ruşi respectând nici spiritul şi nici litera Acordului de la Geneva. Vedem, în continuare, persoane înarmate, răuvoitoare, care preiau controlul asupra unor clădiri, hărţuind oameni care nu sunt de acord cu ele, destabilizând regiunea, şi nu am văzut Rusia intervenind pentru a le descuraja”, a subliniat Obama. El a adăugat că, ”dacă Moscova continuă să ignore Acordul de la Geneva, va fi vizată de consecinţe şi noi sancţiuni americane”, notând că ”măsurile represive deja implementate au un impact asupra economiei ruseşti”. El nu a stabilit, totuşi, un termen-limită pentru adoptarea acestor noi sancţiuni. Însă Obama a repetat că nu va exista o soluţie militară la problema din Ucraina. SUA au decis să-şi suplimenteze trupele, trimiţând 600 de militari în Polonia şi ţările baltice. La Kiev, ministrul de Interne, Arsen Avakov, a promis ”un răspuns dur, până la eliminarea teroriştilor”.

ZIARIST ELIBERAT Jurnalistul american Simon Ostrovsky, capturat luni de separatişti pro-ruşi în estul Ucrainei, a fost eliberat ieri. ”Sunt bine”, a declarat prin telefon corespondentul site-ului american Vice News, în timp ce se deplasa de la Slaviansk la Doneţk. Primarul autoproclamat din Slaviansk, Viaceslav Ponomarev, confirmase marţi seară că jurnalistul se afla în sediul Serviciului local de Securitate, aflat sub controlul separatiştilor pro-ruşi. SUA exprimaseră îngrijorare în legătură cu informaţiile privind capturarea jurnalistului, cerând Rusiei să-şi utilizeze influenţa pentru eliberarea acestuia.

PENALITĂŢI PENTRU GAZE Producătorul rus de gaze naturale Gazprom, controlat de stat, a trimis companiei ucrainene Naftogaz o notă de plată de 11,4 miliarde de dolari, reprezentând penalităţi datorate de partea ucraineană, care a cumpărat, anul trecut, circa o treime din gazele naturale asumate prin contract. Naftogaz avea obligaţia, conform termenilor contractului cu Gazprom, să importe, anul trecut, 41,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, însă a cumpărat doar 12,9 miliarde de metri cubi. Suma de 11,4 miliarde de dolari se adaugă datoriilor de 2,2 miliarde de dolari pentru gaze importate, dar neachitate încă. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat recent că Ucraina datorează Rusiei penalităţi totale de 18,4 miliarde de dolari pentru că nu a cumpărat gaze naturale conform obligaţiilor asumate prin contract. Guvernul de la Kiev încearcă să-şi reducă dependenţa de importurile de energie din Rusia, întrucât Putin foloseşte exporturile energetice ca instrument politic. Ucraina importă din Rusia aproximativ jumătate din gazele naturale consumate şi este ruta de tranzit pentru 15% din gazele consumate anual de Europa.

Reprezentanţi ai UE au avut discuţii pe tema gazelor, ieri, cu oficiali din Ucraina şi Slovacia. Ucraina vrea să folosească gazoductele care transportă gaze ruseşti către statele UE pentru a importa gaze de pe piaţa din Europa de Vest. Data negocierilor pe această temă, care vor implica şi Rusia, nu a fost încă stabilită. Gazprom şi Naftogaz au semnat în 2009 un contract de livrare a gazelor naturale, pentru a pune capăt disputelor care au condus la oprirea livrărilor către Europa circa două săptămâni, în timpul iernii. În ianuarie 2013, Gazprom a cerut Naftogaz să plătească penalităţi de 7 miliarde de dolari pentru gazele pe care nu le-a cumpărat în anul 2012, însă suma nu a fost achitată, iar Ucraina a primit chiar un discount la preţul gazelor, în decembrie, după ce preşedintele de la acel moment, Viktor Ianukovici, a renunţat la semnarea unui acord cu UE, în favoarea unor legături mai strânse cu Rusia. Decizia a declanşat proteste masive, care au condus la înlăturarea lui Ianukovici, înrăutăţirea relaţiilor dintre Kiev şi Moscova, iar ulterior, chiar la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia.

Rusia a susţinut economia Ucrainei cu 35,4 miliarde de dolari în ultimii patru ani, din care subvenţii de 17 miliarde de dolari la preţul gazelor naturale şi 18,4 miliarde de dolari penalităţile neplătite în cadrul acordului de livrare de gaze naturale, potrivit unei scrisori trimise de Putin liderilor a 18 state europene la 10 aprilie. Rusia a exercitat, în ultima perioadă, presiuni asupra Ucrainei pentru plata datoriilor de 2,2 miliarde de dolari acumulate în contul gazelor naturale importate anul trecut şi în primul trimestru din acest an. Gazprom intenţionează să ceară Kievului să achite în avans livrările, dacă nu sunt reluate plăţile normale.