Preşedintele Dumei de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului federal de la Moscova, Boris Grîzlov se alătură oficialilor ruşi care dezavuează în termeni duri manevrele NATO din Georgia. “Paşii făcuţi de Alianţa Nord-Atlantică nu se încadrează în limite raţionale, reprezentînd practic o încercare de revenire la perioada Războiului Rece”, a afirmat Boris Grîzlov într-o conferinţă de presă susţinută joi la Moscova, adăugînd că o concentrare atît de mare de trupe la graniţa cu Abhazia şi Osetia de Sud, teritorii separatiste georgiene recunoscute de Rusia, nu poate să nu producă îngrijorare părţii ruse. La aplicaţiile NATO din Georgia participă 1.100 de militari din state membre şi partenere ale NATO. În opinia sa, explicaţia Organizaţiei Atlanticului de Nord că actualele manevre au fost programate acum un an nu se susţine, întrucît în acest răstimp au avut loc evenimente importante, inclusiv războiul din Osetia de Sud şi recunoaşterea independenţei celor două republici autoproclamate georgiene de Rusia.

Aplicaţiile Cooperative Lancer/Cooperative Longbow au început miercuri, 6 mai, în Georgia, în cadrul programului Parteneriat pentru Pace şi vor dura o lună. Prima fază a manevrelor este prevăzută între 6-19 mai, iar cea de-a doua, între 21 mai şi 3 iunie, la fosta baza militară sovietică Vaziani. Iniţial, s-a anunţat participarea a 19 state membre ale Alianţei şi partenere ale acesteia la manevrele din Georgia, însă ulterior şase ţări, Armenia, Kazahstal, Letonia, R.Moldova, Serbia şi Estonia, au renunţat să îşi trimită militarii la aplicaţii. Rusia a catalogat aceste absenţe drept victorii ale diplomaţiei sale.

În contextul tensionat din cauza exerciţiilor militare organizate de NATO în Georgia şi în pofida angajamentului SUA de a-şi ameliora relaţiile cu Rusia, secretarul de Stat, Hillary Clinton l-a primit, joi, la Washington, pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Cei doi oficiali au avut o întrevedere bilaterală şi o conferinţă de presă comună, înainte de a lua prînzul împreună. Pe agenda discuţiilor este pregătirea unei întîlniri, în luna iulie, a preşedinţilor Obama şi Medvedev la Moscova. Serghei Lavrov a avut şi o întrevedere cu preşedintele Obama. Acest tip de întrevedere este rezervată de obicei şefilor de stat sau guvern, dar administraţia de la Washington speră să îmbunătăţească relaţiile cu omologii de la Moscova. Ca dovadă a tensiunilor persistente între cele două ţări, adjunctul ministrului rus Afacerilor Externe, Grigori Karasin, l-a contactat telefonic, miercuri, pe omologul său american Daniel Fried pentru a-i transmite că situaţia din Georgia devine un factor de destabilizare în regiune. Acesta a făcut aluzie la acuzaţiile autorităţilor de la Tbilisi potrivit cărora Rusia este implicată în revolta de la o bază militară din Georgia, unde începînd cu 9 aprilie au avut loc o serie de manifestaţii ale opoziţiei care încearcă să obţină demisia preşedintelui Mihail Saakaşvili, aliat al SUA. Incidentele au avut loc în contextul apropierii între NATO şi Rusia şi la opt luni după conflictul din Osetia de Sud, iar Serghei Lavrov a decis să nu participe la Consiliul NATO-Rusia, programat pentru sfîrşitul lunii mai, în semn de protest faţă de manevrele NATO din Georgia.

Un alt factor de tensiuni îl reprezintă retragerea de către Rusia a acreditărilor a doi canadieni care lucrau pentru NATO, în urma expulzării a doi diplomaţi ruşi de către Alianţă, într-un caz de spionaj. Cei doi diplomaţi canadieni cărora Rusia le-a retras acreditarea au primit termen pînă la jumătatea lunii mai pentru a părăsi Moscova. În acest context, dezarmarea şi problema elementelor antirachetă în Europa Centrală ar putea permite destinderea atmosferei. În cursul primei întîlniri, la începutul lunii martie, Hillary Clinton şi Serghei Lavrov conveniseră relansarea negocierilor pe tema unui acord menit să înlocuiască Tratatul de Reducere a Armelor Strategice (START). Prima serie de negocieri este prevăzută să aibă loc la Moscova, în perioada 18-20 mai. Serghei Lavrov va participa şi la o dezbatere pe tema relaţiilor ruso-americane, organizată la Institutul Carnegie Endowment for International Peace, cu sediul la Washington. Totodată, acesta va prezida luni, la New York, o reuniune ministerială a Consiliului de Securitate ONU pe tema situaţiei din Orientul Mijlociu.