Datoriile mai vechi de 90 de zile, numite și arierate, sunt cel mai mare coșmar pentru primării, care sunt somate de Fisc să se scotocească prin bugete ca să-și plătească datoriile. Presiunea este maximă, mai ales că termenele impuse de Guvern pentru plata arieratelor se scurg cu repeziciune, iar primarii încep să dea din colț în colț pentru plata restanțelor. În cazul în care nu își plătesc în cel mai scurt timp datoriile, administrațiile locale riscă să nu mai primească bani de la bugetul de stat pentru investiții, să le fie blocate conturile și, în cel mai rău caz, să intre în insolvență. Cum multe dintre primării au debite de milioane de lei, care, în multe cazuri, sunt mai mari decât bugetele lor, edilii își pun speranța în Guvern. Nu de puține ori, Executivul le-a permis primăriilor, prin derogare de la lege, să se împrumute de la Trezorerie în condiții avantajoase, pentru a-și achita debitele. Indiferent de situație, aceste datorii trebuie plătite de primării într-un fel sau altul. Cert este că debitele sunt suportate de la bugetele locale, adică din banii contribuabililor.

MANGALIA, ÎN GĂLEATĂ! La nivelul județului Constanța, din cele 70 de unități administrative, doar 29 nu au arierate. Restul primăriilor au datorii care, în unele cazuri, sunt de ordinul milioanelor de lei. De departe, cele mai mari arierate le are municipiul Mangalia, care avea înregistrată, la 31 decembrie 2015, o datorie de 10 milioane de lei. Raportat la o populație de 36.364 de locuitori, rezultă o datorie de 274,99 de lei pentru fiecare cetățean al municipiului. Întrebat care au fost cauzele care au dus la înregistrarea unei asemenea datorii, primarul Mangaliei, Cristian Radu a spus că în municipiu s-au făcut numeroase investiții. „Sunt ferm convins că vom plăti aceste debite”, a spus Radu. Cu toate asigurările edilului, cert este că Mangalia se află într-o situație financiară complicată, în condițiile în care Primăriei îi mai trebuie alte șase milioane de lei pentru continuarea a trei proiecte începute anul trecut și rămase nefinalizate.

CUM E SITUAȚIA ÎN JUDEȚ? Murfatlar și Hârșova se numără, de asemenea, printre orașele care au datorii mai vechi de 90 de zile. Murfatlar are de plătit facturi în valoare de 1,1 milioane de lei, iar Hârșova 965.040 de lei. Raportat la numărul de locuitori, rezultă că cei 10.216 de cetățeni din Murfatlar trebuie să suporte fiecare câte 107,67 lei, iar celor 9.642 de locuitori din Hârșova le revine câte 100,08 lei. Cea mai mare datorie pe cap de locuitor o regăsim la Crucea, unde cei 2.945 de locuitori ai comunei trebuie să suporte fiecare câte o datorie de 500,50 de lei. Asta în condițiile în care Primăria Crucea are arierate care se ridică la 1.474.000 de lei. Printre administrațiile locale din județ cu debite foarte mari se numără Cogealac cu 1.132.000 de lei (câte 224,64 de lei pentru fiecare din cei 2.945 de cetățeni ai comunei), Tuzla cu 1.454.000 de lei (câte 216,56 de lei pentru fiecare din cei 6.711 de cetățeni ai comunei), Ciocârlia cu 943.000 de lei (câte 294,68 de lei pentru fiecare din cei 3.200 de cetățeni ai comunei) și Amzacea cu 812.000 de lei (câte 299,41 de lei pentru fiecare din cei 2.250 de cetățeni ai comunei). Cele mai mici debite le are Primăria Aliman, care are arierate de 10.000 de lei. Asta înseamnă o datorie de 3.47 de lei pentru fiecare din cei 2.876 de locuitori ai comunei. Printre administrațiile care nu și-au achitat facturile mai vechi de 90 de zile se numără și cea din Peștera, care are de plătit 181.380 de lei. Asta ca să nu mai punem la socoteală faptul că, în curând, vor veni pe capul Primăriei Peștera și deconturile din luna decembrie, pentru iluminatul festiv. Numai că, vorba aceea: obrazul subțire cu cheltuială se ține.

EXEMPLE LA CHELTUIT BANII. Aminteam mai sus că din cele 70 de unități administrative, 29 au știut să se întindă cât le-a fost plapuma. Adică nu au înregistrat arierate. Printre primăriile care nu înregistrat la 31 decembrie datorii mai vechi de 90 de zile se numără Constanța, Medgidia, Cernavodă, Năvodari, Ovidiu și Agigea.