Manifestanţii turci s-au declarat hotărâţi să protesteze, ieri, în cea de-a 11-a zi de mobilizare antiguvernamentală, în pofida ameninţărilor premierului Recep Tayyip Erdogan care, din ce în ce mai iritat, le-a promis că vor plăti scump. La o zi după un weekend în care zeci de mii de persoane au defilat din nou în mai multe oraşe din Turcia şi au cerut demisia premierului, emblematica piaţă Taksim din Istanbul se afla într-o relativă stare de linişte, ieri dimineaţă, fiind ocupată doar de câteva grupuri mici. Manifestanţii şi-au dat întâlnire pentru sfârşitul zilei, foarte hotărâţi să nu cedeze ameninţărilor şefului Guvernului, care a susţinut, duminică, discursuri dure la adresa ”hoţilor şi extremiştilor ce sfidează autoritatea în stradă”. Duminică, în momentul în care Erdogan termina ultimul discurs, poliţia a dispersat violent, pentru a doua zi consecutiv, mii de manifestanţi reuniţi în piaţa Kizilay din Ankara, centrul mişcării de contestare din capitală. Mai multe persoane au fost rănite şi altele reţinute. Ultimul bilanţ, publicat cu o zi înaintea weekendului de sindicatul medicilor turci, anunţa trei morţi, doi manifestanţi şi un poliţist şi aproape 5.000 de răniţi, dintre care zeci în stare gravă, de la începutul mişcării.

Strategia tensiunii adoptată de şeful Guvernului produce temeri în legătură cu apariţia unor derapaje între manifestanţi şi susţinătorii săi. Ciocniri între cele două tabere au fost semnalate săptămâna trecută, mai ales la Rize, oraşul de origine al familiei Erdogan, de la malul Mării Negre şi la Adana. Foarte sensibilă la evenimente şi la tonul adoptat de şeful Guvernului, bursa din Istanbul a deschis ieri dimineaţă în scădere (-1,82%), după ce săptămâna trecută a scăzut brusc de două ori. Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a îndemnat duminică la o soluţie rapidă în Turcia şi le-a cerut atât opozanţilor, cât şi susţinătorilor şefului Guvernului să arate reţinere.

ÎNGRIJORĂRI ÎN LUMEA ARABĂ Manifestaţiile din Turcia sunt urmărite cu atenţie în lumea arabă, producând îngrijorări în rândul liderilor islamişti. ”Egiptul şi Tunisia, unde islamiştii au venit la putere în urma alegerilor, trebuie să fie îngrijorate de probleme întâlnite de Turcia lui Erdogan, care constituie un model de succes de funcţionare a islamului politic”, apreciază Antoine Basbous, de la Observatorul Ţărilor Arabe, la Paris. Tunisia şi Egipt, unde revolte fără precedent au dus la îndepărtarea de la putere a doi dictatori în 2011 şi au deschis calea islamiştilor, au prezentat în nenumărate rânduri Turcia ca pe un model de democraţie islamistă moderată. Partidul islamist tunisian Ennahda, care a câştigat primele alegeri organizate după revoltă, şi-a exprimat deschis admiraţia pentru ”modelul turc”, în timp ce preşedintele egiptean, Mohamed Morsi, care a susţinut un discurs în faţa unui congres al AKP din septembrie 2012, a afirmat că ”partidul lui Erdogan este o sursă de inspiraţie”. Analistul politic tunisian Sami Brahem afirmă că ”există tentative de a exporta ceea ce se petrece în Turcia spre Tunisia. Va fi dificil să se facă o mişcare de protest de amploare, dar situaţia din Turcia poate constitui o susţinere morală pentru toţi laicii faţă de guvernele islamiste”. Unii consideră că manifestaţiile din Turcia reflectă o nemulţumire regională faţă de islamul politic, însă Erdogan a fost ales de trei ori, cu o creştere constantă a numărului de voturi în favoarea sa.