Constănţenii pentru care Eminescu nu reprezintă doar un simplu cuvânt sau un nume de poet i-au adus un pios omagiu „poetului nepereche”, „la aniversară” - 162 de ani de la naşterea sa, data de 15 ianuarie devenind Zi a Culturii Naţionale. Ei au poposit, duminică - puţini la număr, din păcate - la statuia amplasată pe faleza Cazinoului - pe locul de unde se crede că „Luceafărul” privise marea, în iunie 1882, când a venit la Constanţa pentru băi de mare - şi au depus flori şi candele aprinse „la picioarele” Veronicăi Micle, care îi stă alături „Eminului iubit”, întru nemurire.

POEZIE LA CEAINĂRIA CĂRTUREŞTI Seria manifestărilor omagiale dedicate „Luceafărului” poeziei româneşti continuă şi astăzi, de la ora 18.00, la ceainăria Librăriei Cărtureşti, cu un moment poetic susţinut de actriţa Luciana Crudu. „Doar celor care n-au ştiut, până acum, nimic despre iubire, le sună strâmb cristalul poeziei. Dar nouă? Noi încercăm să dăm glas acelui care a scufundat tot ce este mai presus de cuvinte, în cuvinte sau, aşa cum îi spunea George Călinescu „celui mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”, spune managerul Cărtureşti, Raluca Popescu.

EMINESCU DUPĂ... SIRUNI Personalitatea poetului naţional Mihai Eminescu este celebrată şi de etnicii armeni. Astfel, întâlnirea lunară a Sucursalei Constanţa a Uniunii Armenilor din România (UAR) va fi dedicată, joi, lui Eminescu. În cadrul manifestării programată de la ora 17.00, la sediul sucursalei UAR, se vor citi poezii din creaţia eminesciană, traduse de Hagop Djololian Siruni. Despre savantul armean, Nicolae Iorga spunea: „Siruni a fost un erudit, un eminent orientalist, foarte bun cunoscător al limbii turceşti, om a cărui activitate a fost de cea mai bună însemnătate în clarificarea unor aspecte mai puţin cunoscute ale trecutului nostru, în special în ceea ce priveşte relaţiile noastre politice, economice şi juridice cu Imperiul Otoman”.