La patru ani de la căderea regimului lui Saddam Hussein, la 9 aprilie 2003, Irakul este paralizat de violenţele interconfesionale care au provocat moartea a zeci de mii de persoane şi ameninţă echilibrul regiunii. La 9 aprilie 2003, tancurile americane intrau în Bagdad şi puşcaşii marini dădeau jos de pe soclu statuia de bronz a lui Saddam. După patru ani, fostul dictator şi trei dintre foştii săi acoliţi au fost spînzuraţi, iar alţi cinci sînt judecaţi pentru crime de război şi genocid, dar Irakul s-a scufundat în haos. De altfel, în ziua în care s-au împlinit patru ani de la răsturnarea regimului, mişcarea radicală şiită a lui Moqtada al-Sadr a convocat o mare manifestaţie antiamericană.

La sfîrşitul lunii martie, preşedintele irakian, Jalal Talabani, şi-a permis să critice ocupaţia, fără să-i menţioneze explicit pe americani. ”Decizia de a transforma eliberarea Irakului într-o ocupaţie este contrară planurilor iniţiale ale forţelor naţionale şi partidelor irakiene din 2003. Acest lucru este valabil şi pentru numeroase decizii pripite ale administraţiei civile de ocupaţie, care nu a ţinut cont de punctul de vedere al irakienilor şi de consecinţe”, a afirmat Talabani. În prezent, chiar şi unii oficiali americani sînt de acord că una din principalele greşeli făcute în Irak a fost desfiinţarea armatei şi administraţiei ”baasiste”, după numele partidului lui Saddam, care a transformat, de pe o zi pe alta, mii de militari şi funcţionari în inamici. Într-o ultimă tentativă de a pune capăt violenţelor, 80.000 de militari irakieni şi americani au fost desfăşuraţi în Bagdad şi în împrejurimi, începînd din 14 februarie. Potrivit Statelor Unite şi Guvernului irakian, primele efecte pozitive se văd deja, dar atentatele sîngeroase la scară mare sînt încă destul de frecvente. Numărul morţilor este dificil de evaluat. Potrivit site-ului Iraq Body Count, circa 60.674 de civili au murit începînd din 2003. În plus, cel puţin 3.263 de militari americani, 140 de britanici şi 124 de membri ai coaliţiei au fost ucişi în acelaşi interval. Aproape două milioane de irakieni s-au refugiat din ţară şi 1,8 milioane s-au mutat în regiuni mai sigure, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. O treime din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei. În prezent, Irakul este nu numai o ţară cuprinsă de haos pentru locuitorii săi, dar conflictul riscă să se transforme în criză regională între ţările arabe sunnite, tentate să le vină în ajutor sunniţilor şi Iran, acuzat de Washington că înarmează miliţiile şiite. În acest context, zeci de mii de şiiţi au ajuns, ieri, la Najaf şi Kufa, pentru a participa la o manfestaţie antiamericană organizată de mişcarea radicală a clericului Moqtada al-Sadr, cu ocazia împlinirii a patru ani de la înlăturarea regimului lui Saddam Hussein. Autorităţile au luat măsuri speciale de securitate, pentru a preveni producerea unor eventuale atentate. Oraşul a fost pavoazat cu mii de drapele irakiene, iar în mai multe zone au fost desenate pe pavaj steaguri americane şi israeliene, astfel încît mulţimea să le poată călca în picioare.

Duminică, în ajunul împlinirii a patru ani de la invazia americană, fostul şef al Statului Major al Gărzii Republicane irakiene, una dintre cele mai căutate persoane de către americani, a vorbit la postul de televiziune Al-Jazeera, pentru prima dată de la căderea Bagdadului. Saifeddin Fulayh Hassan Taha Al-Rawi a acuzat armata americană că a folosit “bombe cu neutroni şi bombe cu fosfor împotriva armatei irakiene, în ciocnirile de la aeroportul din Bagdad, cu patru zile înainte de căderea Bagdadului, la 9 aprilie 2003”.