Modificările aduse de noua Lege a Educaţiei, asumată, joia trecută, de Guvernul Boc, au provocat haos şi nemulţumire atât în rândul celor direct interesaţi de actul normativ (cadre didactice, elevi şi părinţi) cât şi al foştilor oficiali din cadrul Ministerului Educaţiei. În ciuda acestui fapt, reprezentanţii Puterii continuă să apere actul normativ şi să susţină prevederile acestuia, oricât de absurde ar fi. Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că Legea Educaţiei Naţionale nu conţine prevederi care să favorizeze minoritatea maghiară în defavoarea altor minorităţi. El a precizat că discipline precum istoria şi geografia sunt studiate şi în prezent în limbile minorităţilor. Singura diferenţă (ignorată complet de premier) o reprezintă faptul că elevii celorlalte minorităţi naţionale (turci, tătari, lipoveni etc.) ştiu să vorbească şi limba română, chiar dacă studiază în clase cu predare în limba maternă (exemplu concret, Colegiul Naţional Kemal Ataturk din Medgidia). De asemenea, în localităţile în care majoritari sunt cetăţenii celorlalte minorităţi naţionale, în afară de mediul familial, se vorbeşte limba română, cetăţenii români nefiind obligaţi să ştie limba respectivelor minorităţi pentru a putea cumpăra ceva dintr-un magazin sau pentru a se angaja. O altă prevedere absurdă o reprezintă importul de manuale în limba minorităţilor. Este greu de crezut însă că Turcia, Ungaria sau Rusia cheltuiesc bani publici pentru publicarea de manuale şcolare despre geografia şi istoria României. Şi atunci, ce fel de manuale vor fi importate? Potrivit premierului Emil Boc, importul unor manuale şcolare a reprezentat o cerinţă a grupului minorităţilor naţionale, dar aceste cărţi vor fi utilizate doar cu avizul Ministerului Educaţiei. Vineri, PNL şi PSD au depus la Parlamen, o nouă moţiune de cenzură, iniţiată ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei, având 22 de pagini şi fiind semnată de 137 de parlamentari.