„Educaţie pentru sănătate”? Această disciplină a fost încadrată în programele şcolare la categoria opţional. Aşa au abordat-o, din păcate, şi reprezentanţii ministerelor care s-au angrenat în această operaţiune. În 2004, responsabilii din Ministerul Educaţiei au decis să-i înveţe pe elevi să mănînce sănătos, aşa că, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii s-au elaborat toate documentele necesare şi programele scolare pentru această disciplină opţională. În conformitate cu respectivele documente, copiii ar fi trebuit să ştie care sînt alimentele nesănătoase. Listele conţinute în programele şcolare pentru această disciplină deţineau, este adevărat, atributul eterogenităţii. Scăpările, atunci cînd este vorba despre proiecte îndelungate, pot fi de înţeles. Nu şi în cazul de faţă cînd, dintre toate alimentele consumate de copii pe parcursul unei zile, a fost lăsată deoparte categoria fast-food. Identificată cu sintagma „junk-food”, acest tip de alimentaţie este unul dintre cele mai nesănătoase produse existente pe piaţă. Evident, în topul preferinţelor eleviilor, respectivul tip de alimentaţie se găseşte cocoţat în prima poziţie.

Cu toate acestea, în manualul profesorilor există o singură referire la fast-food-uri, la pagina 182: „Conservele vor fi evitate, ca şi alimentaţia rapidă (fast-food)”. La orele de Educaţie pentru sănătate, elevii învaţă cum să mănînce sănătos, deprind noţiuni de igienă, anatomie şi primesc informaţii despre consumul de droguri. Dacă opţionalul, elaborat acum trei ani, ar fi conţinut şi informaţii despre consumul de preparate tip fast-food, peste 1.600.000 de elevi - cîţi au urmat acest opţional - ar fi ştiut acum care sînt efectele negative ale alimentelor de tip fast-food. Avînd acces la acest gen de informaţii, poate s-ar fi gîndit de două ori înainte să-şi cumpere un hamburger sau ar fi renunţat definitiv, dacă ar fi ştiut că mîncarea de acest tip este congelată şi recongelată, plină de aditivi şi plină de calorii. Subiectul, deloc îndeajuns mediatizat, pregăteşte generaţii întregi de tineri cu stomacuri sensibile, cu gastrite în stand-by, supraponderali şi cu probleme ale pielii. Din 2004 şi pînă în prezent, opţionalul „Educaţie pentru sănătate” a fost studiat în peste 6.500 de unităţi de învăţămînt şi din cei 12.000 de profesori înscrişi la cursurile de formare, peste 8.700 au obţinut deja un certificat de perfecţionare. Din datele existente la MEdC, opţionalul a fost ales, cu precădere, la clasele din învăţămîntul primar şi în mediul rural.

Fast-food, o problemă care a primit cetăţenie română

Problema fast-food-ului este o problemă de import pentru România. Ea a prins însă rădăcini la noi, am primit-o cu braţele deschise, am aşezat-o la masă şi acum ea se dezvoltă cu viteza fulgerului. Astfel, în comparaţie cu alte state, noi am agreat îndată cultura de tip fast-food şi chiar am extins-o şi pe alte ramuri. Această problematică, deloc nouă, afectează majoritatea generaţiilor care împărtăşesc acest mod de viaţă. Existenţa generaţiilor afectate începe de la tejgheaua fast-food-urilor şi se continuă pe scaunele şcolii, în faţa calculatorului sau acasă, în faţa televizorului. Astfel, cei mai mulţi adolescenţi nu fac suficiente exerciţii fizice sau nu menţin o dietă sănătoasă, au precizat cercetătorii care au analizat dieta şi timpul petrecut prin activităţi sportive la 878 de adolescenţi cu vîrste cuprinse între 11 şi 15 ani.

Cercetătorii au descoperit că aproape 80% din adolescenţi prezintă riscuri comportamentale în ceea ce priveşte dieta. Folosind măsuri fizice şi examinări tehnice, cercetătorii au urmărit patru tipuri de comportamente la adolescenţi: activităţi fizice, timpul petrecut în faţa televizorului, caloriile consumate, consumul zilnic de fructe şi legume. Mai mult de 55% din adolescenţi nu au o activitate fizică de bază minim 60 de minute pe zi, dar oricum băieţii au astfel de preocupări mai mult decît fetele, procentul fiind de 59% faţă de 34%. Astfel, conform studiului, aprox. 30% din adolescenţi petrec în faţa televizorului mai mult de două ore, doar 12% din adolescenţi mănîncă cinci sau mai multe fructe şi legume pe zi, iar doar doi la sută din adolescenţi au o activitate fizică de bază, a spus dr. Alvaro Sanchez Perez de la Basque Health Service-Osakidetza, Bilbao. Cercetătorii au identificat şi indicii potrivit cărora sănătatea comportamentală a adolescenţilor se leagă de cea a părinţilor. De exemplu, se consideră că multe fete care au un părinte ce a fost fumător în trecut sau este fumător în prezent, au un risc comportamental crescut faţă de acest obicei. Doctorul Sanchez Perez a mai adăugat că promovarea unui stil de viaţă sănătos la adolescenţi, însemnînd o dietă sănătoasă sau practicarea de exerciţii fizice, reprezintă o prioritate ţinînd cont de creşterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de diabet şi obezitate.