Fondul Social European investeşte 17,5 miliarde de euro în grupurile vulnerabile din Europa, iar cea mai mare parte, peste 13 miliarde pe o perioadă de şase ani, este destinată romilor. Banii, care merg spre agenţii din Europa de Est, sunt verificaţi cu atenţie de Comisia Europeană. Însă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor, de exemplu, în România sunt responsabili românii, a declarat o sursă din cadrul Comisiei. „Şansa ca banii să fie cheltuiţi în alte scopuri reprezintă un risc constant”, afirmă eurodeputatul român Renate Weber. Colegul său olandez Dennis de Jong, din cadrul Partidului Socialist, merge şi mai departe, declarând că o mare parte din fondurile europene destinate proiectelor de integrare a romilor „dispare”. Auditorul European a avertizat de mai mult timp că este imposibil de justificat o mare parte din aceşti bani.

Majoritatea est-europenilor discriminează romii, iar asistenţii sociali din Ungaria, Cehia şi Bulgaria sunt intransigenţi. „Romii sunt responsabili pentru propria imagine negativă”, sunt de părere multe persoane care desfăşoară proiecte în domeniu. Potrivit experienţei lor, romii nu sunt motivaţi să-şi schimbe situaţia grea. Între timp, numeroşi chinezi, vietnamezi şi indieni vin în România pentru a înlocui românii care pleacă la muncă în Occident. Asiaticii sunt muncitori mai ieftini şi mai disciplinaţi. În acest context greu pentru romi, autorităţile de la Roma încep astăzi demolarea celor aproximativ 200 de minitabere de romi construite abuziv în capitala Italiei, existând propuneri în sensul accelerării expulzării romilor de origine română. Primarul Romei, Gianni Alemanno, a prwcizat că planul de demolare include 201 minitabere de nomazi construite abuziv. Cei aproximativ 2.500 de romi care trăiesc în condiţii igienice precare vor fi evacuaţi de poliţie şi carabinieri, dar pentru cei mai mulţi dintre ei există riscul de a rămâne pe străzi. Pentru ceilalţi romi nu există niciun viitor aici, având de ales între oferirea de adăpost temporar şi repatrierea în România pe banii autorităţilor italiene.

Preşedintele Franţei, care a anunţat de la sfârşitul lunii iulie o înăsprire a politicii de securitate a Franţei şi desfiinţarea taberelor ilegale ale romilor, a atras numeroase critici pe plan intern şi internaţional. Conform Ministerului francez al Imigraţiei, 8.313 romi români şi bulgari au fost expulzaţi de la începutul anului, în timp ce în 2009 numărul total al repatrierilor a fost de 9.875. Totuşi, popularitatea preşedintelui Sarkozy şi cea a premierului Francois Fillon a scăzut cu două procente în luna septembrie, ajungând la nivelul de 32% pentru şeful statului şi la 38% pentru primul-ministru, conform barometrului lunar realizat de institutul CSA. Cifrele sunt cele mai scăzute din ultimii trei ani.

Mii de persoane s-au reunit sâmbătă în mai multe capitale europene, în principal la Paris, Roma şi Bruxelles pentru a protesta faţă de expulzarea romilor, în diferite marşuri convocate de sute de asociaţii şi ONG cu sprijinul partidelor de stânga. La Paris şi în mai multe oraşe franceze, protestatarii nu au ezitat să compare politica de expulzare a romilor cu cea dusă în timpul ocupaţiei germane din cel de-al Doilea Război Mondial de regimul colaboraţionist al generalului Petain. Purtând pancarte pe care era scris „Nu rasismului!”, „Nu putem condamna un popor”, „Nu vom aştepta Shoah pentru a interveni, manifestanţii s-au reunit la Roma, în apropiere de Palatul Farnese, sediul ambasadei franceze, păzit de poliţie. Manifestanţii au protestat şi faţă de Guvernul italian care vrea să facă din romi ţapi ispăşitori şi împotriva proiectului primarului Romei de desfiinţare a taberelor ilegale. O sută de persoane au participat şi în faţa ambasadei Franţei din Belgia la o acţiune de protest în tăcere faţă de măsurile luate recent de autorităţile de la Paris. Manifestanţii purtau bannere pe care se putea citi „Respect pentru drepturile minorităţilor!”, „Romi, imigranţi ... cine urmează???”, „Stop valului de xenofobie!”, „Libertate, Egalitate, Fraternitate pentru toţi”,”Opriţi expulzările! Începeţi integrarea!”. O sută de persoane au manifestat şi în faţa ambasadei Franţei din Lisabona. Oficiali politici şi reprezentanţi ai asociaţiilor de apărare a drepturilor omului au participat de asemenea la miting.