Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, sărbătorit în fiecare an pe 14 octombrie, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. Cunoscută în popor şi ca Sfânta Vineri, aceasta este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar la moaştele ei se strâng anual peste 40.000 de pelerini din ţară şi străinătate. Sărbătoarea aduce cu sine numeroase practici şi tradiţii populare, pe care cei mai superstițioși au grijă să le respecte cu sfințenie. Ziua Sfintei Vineri de Toamnă, cum mai este numită în popor, este praznic al morţilor pomeniţi, motiv pentru care se împart lipii, vin şi must nou. Praznicul impune însă şi interdicţii. Aşadar, de Sfânta Parascheva se ţine post şi nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă. Se crede că doar astfel te poți feri de pericolul durerilor de ochi şi de cap. La ţară, bătrânii nu făceau nici focul în această zi. De asemenea, pe 14 octombrie nu se spală şi nici nu se coase. În caz contrar, se spune că te alegi cu negi la mână. Pe vremuri, fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. De Sfânta Parascheva nu se consumă nici pepene roşu şi poame negre. În popor se mai crede că Sf. Vineri apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei. Totodată, se spune că Sf. Parascheva le protejează pe femeile căsătorite, pe care le ajută la naştere, căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

POȚI AFLA CUM VA FI VREMEA?

Tot în această zi, bătrânii au impresia că se poate prezice vremea. Ei spun că, dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an, iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând. Pentru anticiparea vremii, oamenii se ghidau pe vremuri în funcţie de cum dormeau oile în stână. Dacă ele dormeau adunate una lângă alta, era semn de iarnă grea.