Marea Barieră de Corali din Australia a pierdut peste jumătate din recifele sale, în ultimii 27 de ani, din cauza furtunilor tropicale, a prădătorilor şi a încălzirii globale. Structura ei ar putea continua să se deterioreze în acelaşi ritm, până în 2022, dacă nu vor fi luate măsuri pentru a o proteja, au declarat cercetătorii din cadrul Institutului Australian de Ştiinţe Marine şi Universităţii Wollongong din statul Noua Galie de Sud. Pierderea a jumătate din suprafaţa cu corali reprezintă un motiv serios de îngrijorare, întrucât este sinonimă cu pierderea habitatului pentru zeci de mii de specii marine, au explicat autorii acestui studiu, realizat pe baza a 2.258 de studii anterioare, în ultimele trei decenii.

Cicloanele tropicale de mare intensitate, 34 în total din 1985, sunt vinovate în proporţie de 48% pentru degradarea Marii Bariere de Corali, urmate de Acanthaster pourpre (42%), o specie de stea de mare invazivă, denumită şi ”coroana de spini”, care devorează coralii. Două momente grave, care au dus la albirea coralilor, în 1998 şi în 2002, generate de încălzirea oceanelor, au avut, la rândul lor, un impact nefast important asupra porţiunilor centrale şi septentrionale ale recifului. Totuşi, această structură unică de corali ar putea să se regenereze în 10-20 de ani, iar în prezent, intervalele de timp dintre distrugeri sunt în general prea scurte pentru a permite o reconstituire completă şi tocmai acesta este lucrul care antrenează pierderi pe termen lung.

Inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, Marea Barieră de Corali se întinde pe o suprafaţă de 345.000 de kilometri pătraţi, de-a lungul coastei australiene şi reprezintă cea mai vastă structură coralieră din lume, cu peste 3.000 de recifi şi sute de insule tropicale. Marea Barieră de Corali adăposteşte 400 de specii de corali, 1.500 de specii de peşti, 4.000 de specii de moluşte şi numeroase specii ameninţate cu dispariţia, precum dugongul şi broasca ţestoasă verde.